Despre AI s-a scris şi probabil se va mai scrie mult timp de acum înainte. Un lucru e cert: impactul va fi major şi nu neapărat doar în sensul bun al cuvântului. Pe cât de important se anunţă a fi impactul în economie şi dezvoltarea mediului de business, pe atât de important se vede impactul în societate care vine la pachet cu câteva provocări notabile.

Într-un raport publicat recent, experţii World Economic Forum subliniază că până în 2022 oamenii vor împărţi jumătate din task-urile lor zilnice cu roboţii în timp ce vor apărea joburi noi odată cu evoluţia tehnologiei. De asemenea, este unanim acceptat că tehnologiile pe bază de AI au capaitatea de a revoluţiona cele mai multe dintre procesele de producţie şi contribuie la rezolvarea mai multor provocări globale, conform unor organizaţii precum OECD sau Comisia Europeană.

De exemplu, un raport publicat de World Intellectual Property Organization (WIPO), în 2019, arată că între 2013 şi 2016 a existat o explozie de aplicaţii pentru obţinerea de brevete pentru tehnologii care folosesc AI. Raportul WIPO arată că domeniile în care s-au depus cele mai multe aplicaţii pentru brevete sunt telecomunicaţii, transport, medical, tehnologii care implică interacţiunea dintre om şi computere, smart cities, e-government, banking - aplicaţii provenind în cea mai mare parte din China, SUA şi Japonia.

Până în 2035 AI are capacitatea de a dubla rata globală de creştere economică

O cercetare publicată de Accenture, care a luat în calcul 12 dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii subliniază că până în 2035 AI are capacitatea de a dubla rata globală de creştere economică. Cum? În 3 feluri:

-   va creşte productivitatea muncii (cu până la 40%) datorită tehnologiilor inovatoare care vor spori eficienţa muncii raportat la timp;

-   va apărea un nou tip de forţă de muncă ”virtuală” - ”intelligent automation” - care va putea să înveţe singură şi să rezolve probleme;

-   această difuzie de inovaţie va impacta diferite sectoare ale economiei şi va genera venituri suplimentare.

Accenture, Why AI is the Future of Growth. https://accntu.re/2kuRSMe

 În prezent doar 17% din top cele mai puternice 30 de companii la nivel global folosesc AI pentru diferite funcţionalităţi de business, adică aproximativ 30% din activitatea totală din companiile respective, estimează KPMG într-un studiu realizat în 2019 despre integrarea AI în business. Însă în următorii 3 ani procentul companiilor care vor folosi AI va urca la 50%, în timp ce investiţiile în acest tip de tehnologie vor creşte de la 50% până la 100%. 54% dintre executivii intervievaţi într-un raport PwC din 2018, recunosc că AI a crescut productivitatea în business-urile pe care le conduc, în timp ce în anumite sectoare de business, cum ar fi vânzările, softurile pe bază de AI au scăzut costurile cu până la 60%, estimează Harvard Business Review.

Care sunt industriile care vor beneficia şi vor şi putea prelua din avantajele AI? Industrii ca transport, logistică, automotive sunt deja în avangarda utilizării inteligenţei artificiale iar serviciile (sănătate, educaţie, servicii publice) vor o creştere semnificativă de 21% până în 2030 ca urmare a introducerii AI iar retail sau food services de până la 15%.

Până în 2030 PIB-ul global ar putea creşte cu până la 14% (aprox. 15.7 triliarde de dolari) ca rezultat al dezvoltării acelerate a Inteligenţei Artificiale estimează un studiu PwC din februarie 2018. De asemenea, raportul subliniază că noua revoluţie digitală (4.0) va fi susţinută de cantitatea mare de date generată de IoT care va depăşi infinit datele generate până acum de Internet of People. Acest proces va conduce la creşterea standardizării şi a automatizării şi va avea un impact semnificativ în personalizarea produselor şi serviciilor. Un alt efect al automatizării şi utilizării inteligenţei artificiale va fi ca producţia care acum se desfăşoară în principal în regiuni şi ţări mai puţin avansate, să se întoarcă în ţările dezvoltate ca urmare a eliminării unui număr semnificativ de angajaţi.

 Există însă şi un revers al medaliei: este foarte posibil ca automatizarea generată de AI să conducă la dezechilibre destul de mari în domenii precum manufactura sau transportul, în general din cauza utilizării pe scară largă a roboţilor sau a maşinilor autonome.

PWC, The macroeconomic impact of artificial intelligence. https://pwc.to/2msu501

 Social, impactul AI ne dă şi cu minus şi cu plus.

 Chiar dacă la nivel economic AI are capacitatea de a genera venituri mai mari pe termen lung, la nivel social se prevăd riscuri semnificative cu privire la piaţa locurilor de muncă ce va fi din ce în ce mai polarizată, subliniază Comisia Europeană într-un raport publicat în iulie 2019. Însă proiecţiile în timp în ceea ce priveşte piaţă forţei de muncă sunt şi optimiste şi catastrofale.

Pe măsura sprijinului pentru dezvoltare economică se impune nevoia găsirii unor soluţii de reintegrare şi adaptare a segmentului de populaţie care nu va mai avea loc în piaţa muncii cu competenţele pe cre le are. În plus politicile privind taxele vor avea nevoie de modificări care să facă echitabil raportul de productivitate între industriile care folosesc AI şi cele care nu o folosesc. Unul dintre riscurile majore care se văd la orizont face referire la faptul că veniturile generate de AI vor trebui distribuite în aşa fel încât să stimuleze consumul pentru că în sens contrar se va ajunge la un blocaj care va afecta economia. Este o discuţie care va atrage atenţia, cu siguranţă, şi în cadrul Future Summit ce va avea loc la Bucureşti pe 28 noiembrie, unde antreprenori şi cercetători vizionari din 7 ţări îşi vor pune ideile în comun pentru a trasa câteva direcţii despre ce poate însemna viitorul în business şi în societate.

Oxford Economics, How robots change the world. http://bit.ly/2kOSs7V

Oxford Economics, în iunie 2019 estimează că peste 20 de milioane de job-uri doar în manufactură vor dispărea în următorii 10 ani ca urmare a creşterii numărului de roboţi în tandem cu inteligenţa artificială. Iar Think-tank-ul Bruegel de exemplu, consideră ca peste 50% din job-urile din Uniunea Europeană sunt în risc ca urmare a computerizării în următorii 20 de ani. Evident, jumătate din job-uri nu vor dispărea deodată, dar multe dintre meserii şi activităţi vor trebui transformate iar abilităţile angajaţilor curenţi şi viitor regândite. Deşi diferită faţă de celelalte revoluţii industriale din trecut, transformarea curentă va avea cel mai probabil acelaşi tip de efect: distrugerea job-urilor va predomina pe termen scurt şi mediu şi crearea de noi job-uri va fi puternică pe termen lung. Cea mai complexă şi complicată misiunea a autorităţilor, companiilor responsabile social şi antreprenorilor va fi să reuşească o tranziţie cât mai bună pentru angajaţii care vor trebui să treacă de la un nivel de interacţiune cu tehnologia avansat şi pentru pentru joburile viitorului şi pentru companiile din lanţurile de distribuţie şi producţie ce vor rămâne în urmă.