Marea buclă: cei doi români din finala întrecerii care dezvoltă transportul viitorului

Marea buclă: cei doi români din finala întrecerii care dezvoltă transportul viitorului

Sorin Vasile (stânga) şi Denis Tudor, echipa românească în finala Hyperloop. FOTO Adevărul

În 2013, Elon Musk ne-a dat un nou mijloc de transport la care să visăm. Doi ani mai târziu, doi români erau decişi să ajungă în finala competiţiei Hyperloop. Acum e oficial: au ajuns!

Ştiri pe aceeaşi temă

„Eu lucram la lucrarea de licenţă şi am găsit planul lui Elon Musk din 2013. În acela, nu mai lung decât un articol ştiinţific, el a trasat nişte direcţii pentru Hyperloop, dar nu era planul perfect. 

Alţi specialişti i-au reproşat că sunt greşite calculele. De aici şi competiţia, să vină oameni cu idei noi, cu moduri noi de a rezolva probleme“, explică Sorin Vasile cum a descoperit proiectul Hyperloop şi, implicit, competiţia. Împreună cu Denis Tudor s-a înscris în această întrecere, iar amândoi au ajuns în Statele Unite ale Americii spre finalul lunii ianuarie.

Înainte de povestea lor, este însă povestea lui Elon Musk. Ar putea fi numit pe bună dreptate geniu, dar mai degrabă pare un geniu nebun. A făcut o avere prin PayPal, serviciul care a convins oamenii să transfere bani online. Au venit anii 2000 şi planurile sale au crescut parcă exponenţial de la an la an, unele mai fezabile, altele pur şi simplu nebuneşti.

Acum, SpaceX reprezintă viziunea lui în turism spaţial şi explorare spaţială, Tesla Motors ne arată că maşinile electrice pot fi şi de lux, şi puternice, vrea să ajungă pe Marte şi s-o transforme în a doua Terra, iar Hyperloop ar putea fi cel mai rapid mijloc de transport din lume, dacă va fi vreodată construit.

Sorin Vasile. FOTO Răzvan Băltăreţu/Adevărul

Denis Tudor. FOTO Răzvan Băltăreţu/Adevărul

Planurile lui Musk sunt „la liber“, le-a publicat în 2013. Hyperloop Technologies vrea să construiască sistemul, nu e afiliată cu SpaceX, dar la competiţia la care au fost Denis şi Sorin erau sponsori. Această companie pregăteşte primul circuit de test pentru vară. Are toate şansele să reuşească, deoarece deţine fondurile necesare pentru realizarea proiectului şi este formată din oameni înzestraţi cu talent şi ambiţie. Talent şi ambiţie au avut şi Sorin cu Denis, iar aceste două calităţi i-a pus într-un avion către California, printre talente de la MIT, din Spania, din America, Olanda sau Egipt.

Fonduri proprii şi promisiuni

Dacă ar fi să numeşti câteva laitmotive ale poporului român, probabil că pe listă ai „îngădui“ foarte uşor următoarele: birocraţie, nu sunt bani, ne pare rău nu se poate. Cei doi studenţi români n-au avut parte de susţinere din partea Universităţii Politehnica. Sorin are promisiunea că îi vor fi decontate cheltuielile de deplasare, dar Denis susţine că cei de la Electronică i-au zis deja că nu se poate.

Banii necesari deplasării, deoarece organizatorii competiţiei n-au asigurat un buget pentru aşa ceva, au venit de la Fundaţia eMAG. „Deşi aveau bugetul deja făcut pe 2016, au fost de acord să ne ofere fondurile necesare“, spune Denis. De asemenea, au avut nevoie de un videoclip de prezentare pe care au reuşit să-l obţină la un cost de şase ori mai mic.

Dincolo de aceste piedici financiare, a mai fost una: nevoia unei echipe. „Pentru competiţie trebuia să ne înscriem până pe 15 septembrie 2015. Eu m-am înscris cu numele facultăţii şi am zis că reuşesc să strâng o echipă până la faza finală A venit însă al doilea termen, iar atunci trebuia să spun numele membrilor echipei. Cu două zile înainte de termenul limită i-am căutat. Ne-am strâns 22 de oameni, ne-am întâlnit pentru o primă şedinţă, am făcut un schimb de idei prin octombrie, dar apoi am rămas nouă“, povesteşte Sorin. 

El este angajat la Microchip, acolo unde Denis este intern, iar asta i-a ajutat să colaboreze mai bine. Totodată, sunt studenţi, aşa cum sunt şi oamenii pe care i-au găsit. Programul încărcat, diversele probleme ale fiecăruia nu le-a permis să se vadă pe cât de des ar fi trebuit. Aşa s-a ajuns ca echipa finala să fie compusă din ei doi şi alţi câţiva colegi. Ei doi au ajuns şi în SUA. 

„Există România şi există poporul român“

Denis ar vrea să plece în afară, când îşi termină anii de studiu la facultate. A fost cucerit de cum oamenii îţi dau încredere acolo, te susţin. „O altă parte bună (a competiţiei - n.r.) e că n-au pus întrebări să ne încurce, ci pentru că n-au înţeles ceva, voiau să fie clar, pe când aici fiecare întrebare parcă urmăreşte să mai scadă un punct“, spune Denis. În pozele pe care le-a publicat pe Facebook din timpul deplasării în SUA apare frecvent cu drapelul României. De ce?

„Pentru mine este o difefenţă între România şi poporul român. Una este aici, cealaltă aici“, spune acesta, marcând distanţa între cele două înţelesuri pe marginile opuse ale unei mese.

„Acolo, totul e foarte relaxat, oamenii sunt deschişi. Un exemplu e şi când a venit la noi Steve Davis (directorul SpaceX - n.r.). El se mai ducea pe la echipe şi a ajuns şi la noi. Ne-a văzut steagul, ne-a întrebat dacă suntem din Bucureşti şi ne-a spus că avem patru minute să-i vorbim despre proiect, că se ducea la o jurizare“, povesteşte Sorin. „Ideea noastră i s-a părut interesantă, ba chiar ne-a recomandat şi o echipă care foloseşte aceleaşi materiale ca noi şi ne-a sfătuit să vorbim cu ei. Noi ne-am prezentat ideea în două minute, apoi ne-am făcut o poză cu el (disponibilă mai jos - n.r.)“.

Echipa MIT a câştigat competiţia Hyperloop. Echipa Universităţii de Tehnologie din Delft, Olanda, a ieşit pe locul doi şi este singura din Europa în top trei, dar asta nu înseamnă că drumul îi este asigurat. Proiectele câştigătoare rămân pentru competiţia din vară. Alături de cele cinci câştigătoare mai sunt alte 13, primele 13. În următoarea perioadă vor mai fi anunţate trei până la 10 echipe, după ce juriul le mai studiază documentaţia. Sorin explică însă de ce e dificil pentru europeni. 

„Proiectul nostru, pentru a fi creat la nivelul de prototip, are nevoie de 120.000 de dolari. Am calculat. Acum, urmează perioada în care echipele primesc sponsorizare şi vor trebui să-şi dezvolte aceste construcţii. De aceea pentru cei din Europa e mai greu, că trebuie să transporte ansamblul până în California. Cei din Olanda, care au ieşit pe locul doi, probabil că vor obţine sponsorizare mai uşor, având astfel mai multe şanse“, spune acesta.

Ca să construiască piese de care au nevoie pentru motor, în România îi costă 8.000 de lei pentru a porni o linie de producţie necesară. Vor continua să-şi dezvolte planul, susţinuţi şi de feedback-ul pozitiv primit în SUA. Pe mai departe, dincolo de „hiperbucla“ lui Musk, ei au planuri diferite.

Un selfie cu Elon Musk.

Sorin vrea să cerceteze maşinile electrice şi chiar pe cele autonome. Acestea sunt acum pe lista de cercetare şi dezvoltare a marilor companii precum Google, Apple sau BMW. Rămâne, deci, tot în domeniul transporturilor. Denis, pe de altă parte, vrea gadgeturi mici cu impact mai mare. „Mie îmi plac aplicaţiile făcute pe microcontrollere, pe lucruri practice. La o conferinţă din Iaşi am prezentat un proiect pentru nevăzători cu senzori ultrasonici şi motoraşe pe corp care vibrează. Sistemul îţi spune în ce direcţie e obiectul mai aproape de om“, explică acesta.

Ce este Hyperloop

În august 2013, Elon Musk a prezentat noua sa viziune asupra transportului de mare viteză. A denumit-o Hyperloop şi el consideră că poate străbate distanţa Los Angeles - San Francisco în aproximativ 30 de minute. Este vorba de o distanţă de peste 500 kilometri, la o viteză de circa 1.000 de kilometri pe oră.

„Când transportul feroviar «de mare viteză» a fost aprobat în California, am fost dezamăgit. Cum putea statul în care se regăsesc Silicon Valley şi JPL (laborator al NASA - n.r.) - unde au fost indexate cunoştinţele omenirii şi unde au fost gândiţi roboţii pentru Marte - să construiască un tren de mare viteză care este, în acelaşi timp, unul dintre cele mai scumpe per kilometru şi unul dintre cele mai lente din lume?“, aşa începe lucrarea dedicată Hyperloop.

Astfel, în planul iniţial, Hyperloop este un fel de tren de tip Maglev, care rulează într-un tub special şi poate atinge o viteză de circa 1.200 kilometri pe oră. Conform lui Musk, proiectul ar urma să coste şase miliarde de dolari, doar pentru pasageri, şi 10 miliarde de dolari dacă e vorba de un model care să transporte maşini. Totuşi, costurile sunt relative. „Dacă ar fi prioritatea mea, probabil că aş finaliza proiectul într-un an sau doi“, a menţionat Musk în 2013. Nu este însă prioritatea sa, dar susţine competiţii prin care SpaceX ar putea avea un suport mai mare pentru a reuşi această revoluţie.

Elon Musk nu e primul care să gândească un astfel de sistem, ba chiar şi Henri Coandă lucra la aşa ceva. Diferenţa e că anii 2020 sunt mai potriviţi unor astfel de tehnologii decât erau anii '70. Sunt însă o mulţime de probleme, dincolo de costuri: cutremure, fisuri în materialele folosite pentru tub, probleme cu motoarele. Hyperloop ar putea fi noul Concorde sau ar putea fi adevărata revoluţie aşteptată.

Hai pe Facebook ca să ştii ce-i nou şi când nu eşti pe site!

Hyperloop. FOTO Tesla Motors

Imagini din aceeasi galerie
  • Hyperloop. FOTO Tesla Motors
  • Hyperloop. FOTO Tesla Motors
  • Hyperloop. FOTO Tesla Motors
  • Hyperloop. FOTO Tesla Motors
  • Hyperloop. FOTO Tesla Motors
  • Hyperloop. FOTO Tesla Motors
  • Hyperloop și primul traseu pe care Elon Musk vrea să-l construiască. FOTO Tesla Motors
  • Hyperloop și restul vehiculelor de transport. FOTO Tesla Motors
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: