Europa construieşte un telescop extrem de mare: Ne poate ajuta să găsim viaţă extraterestră pe planete similare Terrei

Europa construieşte un telescop extrem de mare: Ne poate ajuta să găsim viaţă extraterestră pe planete similare Terrei

Telescopul E-ELT din Chile într-o ilustrare creată pe computer.

La doi ani de când a fost aprobat proiectul, va începe construcţia a ceva mare în Chile. Nu doar mare, ci extrem de mare. Aşa se şi numeşte, Telescopul European Extrem de Mare. Europenii speră astfel să dea de urma extratereştrilor sau măcar să descopere mai multe informaţii despre Univers.

Noul observator al Europei va fi construit în munţii Cerro Armazones, un vârf de peste 3.000 de metri în deşertul Atacama din Chile. Proiectul E-ELT (European Extremely Large Telescope), propus de Observatorul European de Sud (ESO), a fost aprobat în vara lui 2012 de către mai multe state membre UE. E-ELT va fi funcţional până 2025 şi va scruta spaţiul cosmic cu ajutorul unei oglinzi cu diametrul de 39 metri. Aceasta va fi creată din 800 de segmente, fiecare cu un diametru de câte 1,4 metri, notează „The Guardian“ într-un reportaj despre telescop şi viaţa celor implicaţi în proiect.

În câteva săptămâni va începe munca la acest proiect, iar muntele nu va sta liniştit. „Vom arunca în aer, folosind dinamită, o parte din vârf. Vom da jos aproape 25 de metri de rocă pentru a crea un platou. Abia apoi vom începe să construim cel mai mare telescop din lume“, a spus Gird Hudepohl, inginer al proiectului.

De ce atât de sus, atât de departe? Telescopul europenilor, într-o situaţie oarecum ironică, va fi poziţionat într-o regiune lipsită de viaţă, pustie, dar va avea misiunea de a căuta viaţa pe alte planete, în alte sisteme.  „Atmosfera aici e pe cât de uscată o poţi avea pe Pământ, iar acesta e un aspect important. Moleculele de apă blochează «vederea» telescoapelor, dacă sunt amplasate la nivelul mării. E ca şi cum ai vrea să vezi prin ceaţă“, a explicat Gerry Gilmore, profesor la Universitatea Cambridge.

E-ELT va costa aproximativ 970 de milioane de euro şi va putea capta de milioane de ori mai multă lumină decât ochiul uman. La finalizare, peste aproape 11 ani, va cântări 2.700 de tone, va fi găzduit într-un dom înalt de 74 de metri şi va fi operat de astronomii găzduiţi în observatorul Paranal, la o altitudine de 2,6 kilometri. Pentru omenire va fi cel mai mare „ochi“ pe care îl are îndreptat spre spaţiu.

Necesitatea unui telescop atât de mare

„Sunt situaţii în care doar un telescop de dimensiunile E-ELT se poate descurca. Are o oglindă de 10 ori mai mare decât a oricărui alt telescop, ceea ce înseamnă că este capabil să recepteze de 10 ori mai multă lumină de la un obiect, iar asta se traduce în informaţii despre acel obiect cosmic“, a explicat Linda Schmidtobreick, astronom ESO.

Cum se vede spaţiul de la Observatorul Paranal. FOTO National Geographic

Schmidtobreick susţine că E-ELT va putea fi folosit pentru a obţine mai multe date despre ceea ce astronomii denumesc erupţii termonucleare gigantice, când o stea mai mare dintr-o pereche atrage mai mult gaz, în special hidrogen, de la cea mică. „Cu actualele instrumente, ne poate lua minute bune sau chiar ore până colectăm suficiente informaţii de la astfel de obiecte, ceea ce e prea mult pentru a avea răspunsuri. Cu E-ELT, putem studia mult mai multe variabile cataclismice, colectând mai multe informaţii într-un timp mai scurt“, precizează ea.

Simone Zaggia, de la Observatorul Inaf din Padua, consideră că E-ELT se va dovedi un instrument foarte bun şi pentru a găsi planete similare Pământului. „Acum, cele mai mari telescoape pe care le avem pot observa doar planete foarte mari, de dimensiunea Jupiter sau Saturn. Dar avem nevoie să studiem planete mai mici, aşa cum sunt cele din sistemul nostru solar. Cu alte cuvinte, vrem să vedem dacă şi cum sunt altele similare Pământului. Să vedem nivelurile de oxigen şi dioxid de carbon sau de metan ori alte substanţe care ar sugera existenţa vieţii“, a spus Zaggia.

În prezent, cercetătorii au descoperit mai multe exoplanete similare Terrei, dar nu au fost derulate studii în amănunt. „În 15 ani, ar trebui să găsim planete care orbitează în jurul unei stele şi a căror suprafaţă se schimbă în funcţie de sezon, la fel ca pe Pământ, indicând prezenţa vegetaţiei. Atunci, vom şti că am descoperit viaţă extraterestră“, a completat Gilmore.

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: