De vineri, nici kilogramul nu mai e ce-a fost. Cum au schimbat savanţii definiţia unităţii de măsură pentru masă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Marele K (Le Grand K) etalonul mondial pentru un kilogram, acoperit de clopote de sticlă pentru a fi protejat de influenţa mediului înconjurător. De vineri, 16 noiembrie 2018, nu mai este decât o bucată de aliaj de platină. Şi de istorie.Foto BIPM
Marele K (Le Grand K) etalonul mondial pentru un kilogram, acoperit de clopote de sticlă pentru a fi protejat de influenţa mediului înconjurător. De vineri, 16 noiembrie 2018, nu mai este decât o bucată de aliaj de platină. Şi de istorie.Foto BIPM

La aproape 130 de ani după ce kilogramul a fost definit pentru prima dată de o bucată de metal dintr-un seif din Paris, savanţii au votat pentru schimbare şi pentru implementarea unui nou sistem care redefineşte unitatea de măsură pentru masă folosindu-se de o constantă a naturii, scrie The Guardian.

În urma unui vot istoric dat vineri la Conferinţa generală de metrologie de la Versailles, în Franţa, kilogramul nu va mai fi definit de prototipul acceptat până acum, un cilindru din aliaj de platină, creat în 1889, ci de constanta lui Planck, un număr ce este înrădăcinat profund în lumea cuantică, scrie TheGuardian.com.

Marele K (Le Grand K), cum mai este cunoscut cilindrul care până vineri a fost standardul mondial pentru un kilogram, a fost înlocuit pentru că, deşi, prin definiţie, cântăreşte exact un kilogram, atunci când este manevrat, greutatea lui scade infinitezimal, iar din cauza poluării din aer, ea creşte uneori, deşi deloc perceptibil pentru oamenii obişnuiţi, din afara lumii ştiinţifice a metrologiei.

Noul sistem înlocuieşte standardul pentru un kilogram reprezentat de acest cilindru de platină şi defineşte unitatea de masă prin forţa electrică necesară să contracareze greutatea unui kilogram folosind un instrument numit balanţă Kibble. Forţa electrică în sine este legată de constanta lui Planck prin efectele electrice guantice descrise de doi laureaţi ai premiului Nobel, Brian Josephson şi Klaus von Klitzing.

Odată cu kilogramul, alte trei unităţi de măsură de bază au fost redefinite ca urmare a votului savanţilor de la conferinţa din Versailles. Unitatea de măsură pentru curentul electric - amper, temperatură - kelvin şi cantitatea de substanţă - mol sunt definite în relaţie cu o constantă a naturii, şi anume sarcina electrică, constanta Boltzmann, respectiv numărul lui Avogadro.

În total, Sistemul Internaţional al Unităţilor de Măsură are şapte unităţi de bază, celelalte trei fiind unitatea de măsură pentru timp - secunda, unitatea de măsură pentru distanţă - metrul şi unitatea de măsură pentru intensitatea luminoasă - candela. Definiţiile acestor trei din urmă nu au fost însă schimbate.

Noua definiţie a kilogramului, alături de cele pentru mol, amper şi kelvin, va intra în vigoare din 29 mai 2019. Schimbarea majoră nu va fi însă resimţită de nimeni din lumea obişnuită. Oamenii vor continua să-şi cântărească la fel merele şi cartofii la piaţă. Dar pentru savanţi, în laboratoarele şi în experimentele lor, un nou sistem, mult mai elegant din punct de vedere al fizicii, va fi folosit pentru a măsura masa unui obiect.

Știință



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite