Cum funcţionează noua tehnologie a vaccinului anti-COVID dezvoltat de Pfizer-BioNTech. Nu a fost testată niciodată pe oameni

Foto: Shutterstock

Grupul american Pfizer a anunţat în cursul zilei de ieri că vaccinul pe care îl dezvoltă împotriva noului coronavirus are o eficienţă de peste 90%, acesta bazându-se pe o tehnologie nouă.

Noua tehnologie se numeşte ARN mesager, conform AFP, citat de Agerpres, şi nu a fost niciodată utilizată pe oameni. Aceasta constă în injectarea în organismul pacienţilor a unor fragmente minuscule de instrucţiuni genetice (ARN mesager), o moleculă ce comunică cu corpul uman, informându-l despre ceea ce trebuie să sintetizeze pentru a se apăra.

Fiecare celulă devine o mică uzină ce produce proteine, conform instrucţiunilor genetice din nucleul său. Odată cu pătrunderea ARN-ului mesager în corp, acesta intră în aceste celule şi preia controlul lor, fabricând un antigen specific virusului SARS-CoV-2, mai exact acei „spini” care se pot vedea la suprafaţa virusului şi care îi permit să se ataşeze de celulele umane.

Spinul respectiv este apoi detectat de sistemul imunitar, ce va începe să producă anticorpi care, conform cercetătorilor, ar trebui să rămână în organism un timp suficient pentru a păstra active sistemele de protecţie ale acestuia.

„Celulele aflate în locul de injectare vor începe să producă, într-o manieră tranzitorie, una dintre proteinele virusului, în cazul de faţă proteina S, proteina acelui spin” spune Christophe D’Enfert, director al departamentului ştiinţific de la Institutul Pasteur din Paris. Tot el notează că „ARN-ul, pentru a putea să se integreze în genom, trebuie să fie transcris în sens invers (în ADN) - procedură denumită retrotranscriere -, iar acest lucru nu se realizează în mod spontan în celule”.

Vaccinurile cu ARN mesager - mai uşor de produs şi în cantităţi mai mari

Totuşi, în ce constă realul avantaj al tehnologiei ARN mesager? „Vaccinurile ARN au particularitatea interesantă de a putea fi produse foarte uşor şi în cantităţi foarte mari” spune Daniel Floret, vicepreşedinte al Comisiei tehnice de vaccinare din cadrul Înaltei Autorităţi pentru Sănătate din Franţa.

Practic, nu mai este nevoie de cultivarea unui agent patogen în laborator, organismul pacientului fiind cel care se va ocupa de acest lucru, acesta fiind principalul motiv pentru rapiditatea cu care se pot dezvolta astfel de vaccinuri.

Proteina coronavirusului care este produsă de celulele controlate de ARN-ul mesager nu va putea să fie apoi produsă la nesfârşit, sinteza ei se va opri, conform lui Bruno Pitard, cercetător la Universitatea din Nantes.

Există însă şi un minus care vine odată cu aceste vaccinuri cu ARN - ele nu pot fi păstrate decât la temperaturi foarte scăzute, cea pentru vaccinul produs de Pfizer fiind de -70 de grade Celsius. Spre comparaţie, vaccinurile cu ADN pot fi păstrate la temperaturi normale.

Poartă către alte vaccinuri

În continuare niciun vaccin produs pentru a neutraliza noul coronavirus, fie el cu ADN sau ARN, nu a fost aprobat pentru teste clinice pe oameni. Companiile farmaceutice au primit investiţii majore în această perioadă, americanii de la Pfizer având un contract cu guvernul SUA de 1,95 miliarde de dolari pentru livrarea a 100 de milioane de doze, odată ce vaccinul lor va fi aprobat (dacă va fi aprobat). Un astfel de contract a fost stabilit şi cu Moderna, o altă companie din State, care produce propriul său vaccin şi care va livra alte 100 de milioane de doze.

Dacă vaccinul celor de la Pfizer se dovedeşte a fi un succes, noua tehnologie ar putea fi un punct de plecare pentru crearea unor alte vaccinuri importante. Moderna lucrează de câţiva ani la dezvoltarea unor vaccinuri cu ARN mesager împotriva virusului Zika, a citomegalovirusului, a virusului Epstein-Barr sau împotriva unor tipuri de cancer.