Cum devine Luna Lupului o Super-lună „însângerată“: vine o eclipsă cum n-o să mai vedem ani de zile INFOGRAFIE
0
Locuitorii din zone întinse ale Europei şi Africii, precum şi cei din America de Nord şi de Sud vor fi, în seara de 20 ianuarie sau în dimineaţa zilei de 21 ianuarie, martorii unei eclipse totale de Lună. Pentru Europeni şi africani, eclipsa va fi mai greu de urmărit, fiindcă va va putea fi văzută cu puţin înainte de răsăritul Soarelui, în timp ce pentru americani ea va fi vizibilă la începutul sau la mijlocul nopţii.
Întreg spectacolul celest va dura 3 ore şi 17 minute, de la 3:34 la 06:51 GMT (5:34 – 8:51 ora României), iar faza de totalitate ţine 62 de minute, de la 4:41 la 5:43 GMT (6:41 – 7:43 ora României).
De ce e Luna Lupului ?
Numele provine de la amerindieni. Triburile care populau cu secole în urmă America de Nord se foloseau de numele special dat fiecărei Luni pline pentru a ţine socoteala lunilor şi a anotimpurilor. Mai exact, numele dat lunii pline se aplica întregii luni scurse până la următoarea Lună plină. Numele puteau varia de la un trib la altul, dar unele s-au impus, cel puţin pentru anumite regiuni.
Luna plină din ianuarie a fost numită Luna Lupului pentru că, în această lună îngheţată din miezul iernii, lupii puteau fi auziţi urlând în apropierea satelor indiene. I s-a mai spus Luna Zăpezii, dar, cu timpul, acest nume a fost dat de mai multe triburi Lunii pline din februarie.
De ce e Super-Lună?
Feomenul de lună plină se poate produce în orice punct al orbitei eliptice pe care Luna înconjură Pământul în 27 de zile, 7 ore şi 43 de minute. Când luna plină se produce într-o fază de apropiere maximă a Lunii faţă de Pământ, apare fenomenul de Super-Lună. Ce înseamnă „apropiere maximă“? Înseamnă că Luna se află la perigeu - cel mai apropiat punct de Terra, aflat la 362.600 km depărtare – sau într-o marjă de 10% din acestă distanţă. Din acaeastă cauză, Luna este percepută ca fiind mai mare şi mai strălucitoare. Potrivit specialiştilor de la NASA, citaţi de The Daily Express, „cele mai bune Super-Luni apar cu până la 14% mai mari cu până la 30% mai luminoase“.
De ce e „Luna însângerată“?
„Luna însângerată“ sau „Luna sângerie“ este pur şi simplu numele popular dat lunii în cursul unei eclipse totale, din cauza culorii pe care o capătă. În cursul eclipsei totale, Luna nu dispare complet în timp ce trece prin umbră datorită refracţiei luminii solare de către atmosfera terestră în conul de umbră. Culoarea este roşcată pentru că lumina venită de la Soare trece prin atmosfera Pământului, unde radiaţia cu lungimi de undă mai mici este împrăştiată mai puternic (ceea ce explică culoarea albastră a cerului văzut de pe Pământ). Acelaşi efect are loc şi la apus şi la răsărit, când Soarele se vede roşcat pentru că în drumul razant al luminii lungimile de undă mai mari (cum sunt cele roşiatice, în jurul a 650 nm) se transmit mai bine comparativ cu lungimile de undă mai mici (cum sunt cele albăstrui, în jurul a 450 nm). Această împrăştiere a lungimilor de undă care explică albastrul cerului şi roşul apusurilor sau al eclipselor se numeşte dispersia Raleigh.
De ce este considerată o eclipsă rară?
Cu toate că eclipsele totale de Lună se produc, în general, de 1-3 ori pe an, de data aceasta, după eclipsa din 20-21 ianuarie va urma o pauză neobişnuit de lungă: vor trece mai mult de trei ani până la următoarea eclipsă totală. „E ultima şansă, pentru o lungă perioadă de timp, să mai vedem o eclipsă totală“, spune Bruce Betts, cercetător principal la The Planetary Society. Următoarea eclipsă totală de Lună va avea loc la 16 mai 2022. Până atunci, se vor produce însă câteva eclipse lunare parţiale.
Cum se va vedea în România?
Pe fusul orar al României, eclipsa începe la ora 4:36, atunci când Luna intră în penumbra Pământului. În acea fază, se va putea observa doar o scădere de luminozitate a astrului nopţii.
Aproape o oră mai târziu, la 5:34, se vor putea vedea primele schimbări pe discul Lunii, atunci când aceasta începe să intre în umbra Pământului şi începe faza parţială a eclipsei. Atunci Luna se va afla înspre vest, nu foarte sus, la numai 20 de grade deasupra orizontului, potrivit Observatorului Astronomic Amiral „Vasile Urseanu“. Din acel moment, umbra pământului începe să acopere discul Lunii, începând dinspre stânga.
Partea cea mai spectaculoasă a eclipsei este faza de totalitate, în care discul Lunii este întunecat şi cu o nuanţă roşiatică. Această fază începe la 6:41 şi se încheie la 7:43, maximul fazei de totalitate fiind la 7:12, cu puţin înainte de răsăritul Soarelui (pe 21 ianuarie ora răsăritului variază între 7:34 pentru Constanţa şi 8:08 pentru Timişoara, pentru Bucureşti fiind 7:45). În România, în cursul acestei faze, Luna este poziţionată foarte aproape de orizontul de nord-vest.
Pentru ţara noastră, Luna apune în jurul orei 8 (mai devreme în estul ţării şi mai târziu în vest), ceea ce înseamnă că sfârşitul eclipsei nu va fi vizibil din România. Vom putea vedea cum discul Lunii începe să iasă din umbra Pământului, dar vom pierde atât sfârşitul eclipsei parţiale (ieşirea completă din umbră) de la ora 8:51, cât şi sfârşitul întregii eclipse (ieşirea din penumbră) de la ora 9:48.
Dacă apreciezi acest articol, te aşteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:
Se încarcă comentariile...
