„Craniul 5“ sau cum ar putea o fosilă descoperită în Georgia să rescrie istoria evoluţiei umane

„Craniul 5“ sau cum ar putea o fosilă descoperită în Georgia să rescrie istoria evoluţiei umane

„Craniul 5“ ar putea rescrie istoria evoluţiei umane FOTO CNN

Un grup de arheologi a făcut o descoperire interesantă în Georgia. Craniul unui umanoid care a locuit în acea zonă în urmă cu 1,8 milioane de ani în urmă a pus comunitatea ştiinţifică pe jar, stârnind controverse.

Ştiri pe aceeaşi temă

Craniul cu pricina este cel mai intact descoperit până acum şi a fost denumit „Craniul 5“, potrivit CNN.

Fragmente ale strămoşilor noştri sunt împrăştiate în întreaga lume şi de cele mai multe sunt descoperite numai fragmente de oase sau de dinţi care dau de înţeles că un anumit loc a fost locuit de oameni preistorici. De aceea, când se face o descoperire atât de mare, paleoantropologii sunt entuziasmaţi. Însă noua fosilă, pe lângă noi informaţii aduce şi controverse privind arborele genealogic al omului modern.

„Craniul 5“ este a cincilea exemplu de umanoid găsit la situl din Dmanisi, Georgia. Tot acolo au fost găsite şi unelte din piatră, dar şi oase de animale. Diversitea trăsăturilor fizice ale celor cinci exemplare scoase la suprafaţă în acea zonă este similară cu cea întâlnită în zilele noastre, lucru care sugerează că toţi hominizii fac parte din aceeaşi specie.

Dar, potrivit lui David Lordkipanidze, autorul studiului şi cercetător la Muzeul Naţional din Georgia, „dacă pui cele cinci cranii şi cele cinci maxilare în locuri diferite, există o şansă ca oamenii să spună că fac parte din specii diferite“. Lordkipanidze şi colegii săi susţin că toţi aceşti indivizi fac parte dintr-o singură specie de Homo erectus ai cărei reprezentanţi au mai fost găsiţi în Africa şi Asia. Similarităţile dintre craniul din Georgia şi nişte rămăşiţe găsite în Indonezia sugerează că a „existat continuitate genetică pe distanţe geografice mari“.  Asta ar însemna că Homo ergaster, Homo rudolfensis sau Homo habilis sunt, de fapt, variaţiuni ale aceleiaşi specii – Homo erectus - şi nu specii diferite. Asta ar da peste cap tot ce se presupunea până acum despre strămoşii noştri.

Cele 5 cranii descoperite la Dmanisi

Totuşi, dacă acesta este cazul, ce a urmat după Homo erectus în evoluţia omului? Oamenii de ştiinţă nu ştiu cum să răspundă la această întrebare, deocamdată. „Ar fi drăguţ să putem spune că acesta este ultimul urmaş comun între omul neandertalian şi noi, dar nu ştim acest lucru cu siguranţă“, a declarat Cristoph Zollikofer, de la institutul antropologic din Zurich.

Cercetătorii care nu au fost implicaţi în proiectul de la Dmanisi consideră că descoperirea este impresionantă, însă nu sunt convinşi de ideea că aceeaşi specie de hominid a locuit şi în Europa, Africa şi Asia.  „Specimenul este superb şi aduce o contribuţie importantă la lucrurile pe care le ştim despre hominizii din această perioadă“, spune Lee Berger, paleoantropolog la Universitatea Witwaterstrand din Johannesburg. Totuşi, el consideră că ipoteza cercetătorilor este deplasată. Berger este cel care a descoperit Australopitechus sediba, un posibil strămoş al omului, care a trăit în urmă cu 2 milioane de ani în Africa de Sud. El i-a criticat pe autorii studiului pentru  faptul că nu au comparat fosilele de la Dmanisi cu A. sediba, sau cu alte fosile descoperite de curând în Africa de Est. Lordkipanidze a declarat că A. sediba este mai primitiv decât hominizii de la Dmanisi.

Zona de la Dmanisi în care se fac săpături are o suprafaţă de aproximativ 50.000 de metri pătraţi, deci s-ar putea ca hominidul denumit „Craniul 5“ ar putea avea şi mai mulţi prieteni.

Haide să discutăm! Ne poţi vizita şi pe pagina de Facebook „Tech Adevărul“.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: