Ce este si ce face laserul de la Măgurele, care a fost exclus din proiectul de cercetare al UE

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Institutul de la Măgurele foto: Ministerul Cercetării
Institutul de la Măgurele foto: Ministerul Cercetării

Comisia Europeană a înfiinţat Extreme Light Infrastructure (ELI) ca un consorţiu european pentru infrastructura de cercetare. România lipseşte din această structură. Astfel, laserul de la Măgurele este exclus din proiectul de cercetare care a fost iniţiat de ţara noastră, alături de Ungaria şi Cehia.

„Laserul de la Măgurele” este proiectul românesc constituit din două mari infrastructuri: două braţe laser şi o sursă de raze gama. Doar această sursă valorează în jur de 66 de milioane de euro.

Ce face laserul de la Măgurele

Proiectul de la Bucureşti era cea mai avansată componentă. Este vorba despre instrumente de cercetare extrem de performante care permit experimente, rezultate şi cunoaştere novatoare, fără precedent.

Trimiterea unor fascicole laser de mare putere asupra unor ţinte diverse, ar fi putut permite laserului de la Măgurele să ajute la descoperiri despre natura şi structura atomului şi a materiei dar şi despre istoria şi sursa creării universului.

Primele experimente ale laserului au avut loc în primăvara anului 2020, când a fost folosit un braţ al celui mai mare laser din lume.

Obiectivul experimentului îl reprezenta „studierea efectelor optice neliniare în materiale solide cu scopul de a scurta durata pulsurilor laser pentru cercetări de fizică nucleară şi aplicaţii conexe. În acest sens, a fost folosit un braţ al celui mai puternic sistem laser din lume. Experimentul a demonstrat performanţa atinsă de echipa de operare a ELI-NP şi a furnizorului sistemului laser de mare putere, Thales, de a livra pulsuri laser la cerere pentru utilizatorii centrului de cercetare de la Măgurele”.

Cum a fost România dată afară din proiect

Infrastructurile de cercetare din Ungaria şi Cehia au depus, fără România, proiectul formării unui Consorţiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC), deşi laserul de la Măgurele era parte a proiectului de cercetare. 

Pe 14 mai 2020, pe site-ul Extreme Light Infrastructure (ELI) a fost anunţat faptul că Ungaria, Cehia, Italia şi Lituania au început demersurile necesare pentru constituirea unui Consorţiu European de Infrastructură de Cercetare (European Research Infrastructure Consortium) numit ELI-ERIC. De asemenea, Marea Britanie urma să fie „founding observer”.

Conducerea ELI-NP, adică partea română, a avut repede o reacţie şi a cerut oficial ca „aplicaţia pentru Faza 2 (n.r.-adică transformarea ELI în ERIC), să fie retrasă şi să fie redepusă cu toţi cei trei piloni ca membri fondatori”, adică de România, Ungaria şi Cehia.

Sursa problemelor

Marea problemă a apărut din cauza unei componente a ELI-NP, adică sura de raze gamma. Consorţiul EuroGammaS (EGS) a câştigat în 2014 licitaţia pentru această sursă, dar când a venit vremea să o instaleze au apărut problemele. EGS spune că au făcut teste şi măsurători şi că structura clădirii ELI-NP nu respectă standardele din contract, motiv pentru care nu pot instala sursa gamma. Directorul institutului naţional care găzduieşte laserul, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), a susţinut, pe de altă parte, că au fost respectate standardele şi că instalarea nu trebuie să depindă de clădire. Potrivit presei, reprezentantul IFIN-HH a pus sub semnul întrebării şi pregătirea celor din afară.

EGS a dat în judecată IFIN-HH, fiind un proces pe rol la Tribunalul Ilfov. În acelaşi timp, partea română a făcut o licitaţie pentru o altă sursă de raze gamma numită VEGA. De asemenea, procedura a fost contestată în instanţă.

România a pierdut calitatea de membru deoarece nu şi-a atins ţintele asumate şi a încercat, sub conducerea ministrului Cercetării Ciprian Teleman, să se repoziţioneze şi să opteze pentru statutul de Observator Fondator, urmând ca în cadrul negocierilor din ELI-ERIC şi IMPULSE să reatingă această ţintă în 2023.

Prin decizia din data de 5 mai, România a pierdut şi acest statut.

Știință



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite