ARCA Space Corporation: Prăbuşirea modulului Schiaparelli pe planeta Marte nu a avut loc din cauza românilor

Compania ARCA Space Corporation, cunoscută pentru proiecte precum primul avion hipersonic românesc şi placa zburătoare ArcaBoard, susţine că prăbuşirea modulului Schiaparelli pe planeta Marte, pe 19 octombrie, nu a avut loc „din cauza românilor“, după ce Agenţia Spaţială Italiană (ASI) l-a acuzat pe românul Dumitru Popescu, fondatorul ARCA Space Corporation, ca fiind responsabil de acest accident.

După ce planetologul italian Enrico Flamini, liderul echipei ştiinţifice a Agenţiei Spaţiale Italiene, a lansat acuzaţii care indică ARCA Space Corporation responsabilă pentru prăbuşirea modulului Schiaparelli al misiunii Exomars, compania vine cu câteva precizări. 

„ARCA nu a fost niciodată responsabilă pentru producerea sau testarea Unităţii de Măsură Inerţială care a generat date eronate, date care au condus la prăbuşirea modulului Schiaparelli al navei cosmice Exomars. Testarea paraşutei de coborâre pe solul marţian a fost încredinţată ARCA, aceasta funcţionând în parametrii normali în timpul misiunii de pe Marte, după cum arată ancheta Agenţiei Spaţiale Europene“, se arată într-un comunicat transmis de compania fondată de românul Dumitru Popescu. 

Compania ARCA Space Corporation a fost în contact cu Agenţia Spaţială Europeană şi nu a reacţionat până în acest moment deoarece a decis să aşteptăm rezultatele anchetei, se mai arată în comunicat. 

În plus, precizează ARCA Space Corporation, rezultatele anchetei sunt rezumate într-un comunicat de presă al Agenţiei Spaţiale Europene, emis în data de 23 noiembrie. „Paraşuta (modulului Schiaparelli – n.r.) s-a deschis normal, la o altitudine de 12 km şi o viteză de 1730 km/h. Scutul termic al vehiculului şi-a îndeplinit misiunea şi a fost eliberat la o înălţime de 7,8 km. În timp ce modulul Schiaparelli cobora (către solul marţian – n.r.) ataşat de paraşuta, radioaltimetrul Doppler a funcţionat corect şi măsurătorile au fost introduse în sistemul de ghidaj, navigaţie şi control. Cu toate acestea, cantitatea mare de date primită de Unitatea de Masură Inerţială a condus la o suprasaturare a sistemului, la puţin timp după deschiderea paraşutei. Datele eronate, introduse în sistemul de navigaţie au generat date care aratau o altitudine negativă, sub nivelul solului. Acest lucru a condus la desprinderea prematura a paraşutei de modulul Schiaparelli, o scurtă aprindere a motoarelor de frânare şi pornirea sistemelor de aterizare, ca şi când modulul Schiaparelli ar fi aterizat. În realitate, vehiculul se afla încă la o altitudine de 3,7 km“, se arată în comunicatul Agenţiei Spaţiale Europene, citat de ARCA Space Corporation. 

Reprezentanţii companiei din România susţin că, în următoarele zile, vor întreprinde acţiunile necesare pentru ca Enrico Flamini, liderul echipei ştiinţifice a Agenţiei Spaţiale Italiene, cel care a adus acuzaţii companiei ARCA Space Corporation, să suporte costurile acstor declaraţii. 

„Vom încerca să înţelegem care au fost cauzele care au generat declaraţiile domnului Flamini cu patru zile înaintea comunicarii rezultatelor anchetei care arată că Unitatea de Măsură Inerţială de a cărei testare fost responsabila o companie italiană nu a funcţionat, iar paraşuta a cărei testare a fost încredinţată companiei noastre a funcţionat perfect. Ce s-a dorit să se obţină prin aceste declaraţii? Vom întreprinde în următoarele zile acţiunile necesare pentru ca domnul Enrico Flamini să suporte costurile declaraţiilor care au generat o campanie de presa a carei ţintă a fost ARCA Space Corporation şi CEO-ul ei“, se mai arată în comunicatul ARCA Space Corporation. 

Agenţia Spaţială Italiană (ASI) a susţinut recent că ARCA Space Corporation ar fi de vină pentru prăbuşirea pe planeta Marte, pe 19 octombrie 2016, a modulului Schiaparelli, după ce Agenţia Spaţiala Europeană (ESA) a încredinţat companiei fondate de Dumitru Popescu misiunea realizării unor teste importante legate de intrarea în atmosferă a modulului.

Agenţia italiană susţine că ARCA a primit contractul privind testarea sistemelor de control a reintrarii în atmosferă a sondei spaţiale, deşi nu avea suficientă experienţă în domeniu, lipsindu-i „competenţe specifice suficiente“, informeaza cotidianul italian La Repubblica în ediţia online.

Pentru efectuarea testului cerut de ESA, compania lui Popescu a primit 1,1 milioane de euro, dar testul nu a mai avut loc pentru că regiunea unde urma să fie efectuat, deasupra Mării Negre, era în apropiere de Crimeea, iar Rusia tocmai invadase peninsula.

Contactat de Repubblica.it, Dumitru Popescu a declarat că ARCA a făcut tot ce a putut privind testarea echipamentelor înainte de misiunea spaţială.

În 2012, când ARCA Space Corporation a prezentat parteneriatul cu ESA, compania anunţa că principalul factor care i-a favorizat în parteneriatul cu ESA a fost costul scăzut al echipamentelor şi  al desfăşurării testelor.

Agenţia Spaţială Europeană a continuat dezvoltarea proiectul privind sonda Schiaparelli fără datele privind comportamentul modulului la intrarea în atmosferă, pe care ar fi trebuit să le obţină în urma testului ARCA. ESA a folosit, în schimb, o serie de simulări computerizate pentru a prezice forţele implicate şi influenţa acestora asupra sondei la intrarea în atmosfera marţiană.

Modulul Schiaparelli, parte a misiunii ExoMars a Agenţiei Spaţiale Europene, realizată în colaborare cu agenţia rusă Roscosmos, de explorare a planetei Marte, al cărui scop era testarea tehnologiilor privind coborârea prin atmosferă şi amartizarea, s-a prăbuşit pe 19 octombrie pe suprafaţa Planetei Roşii, din cauza funcţionării defectuoase pentru doar o secundă a unor instrumente şi senzori de la bord, potrivit informaţiilor date publicităţii miercuri de ESA.

Din cauza erorilor senzorilor, computerul de bord al modulului a crezut că sonda a ajuns pe suprafaţa planetei, dar în realitate Schiaparelli se afla la o altitudine de peste 3.000 de metri, situaţie ce a dus la prăbuşirea necontrolată şi scurtarea bruscă a misiunii acestei sonde pe suprafaţa Planetei Roşii. Modulul ar fi trebuit să ofere mai multe date legate de intrarea în atmosfera marţiană, coborârea şi plasarea în condiţii de siguranţă pe scoarţa planetei Marte, după amartizare urmând să mai funcţioneze timp de până la opt zile, graţie unor baterii solare, şi să transmită date referitoare la condiţiile meteo de pe Marte.