Apocalipsa amânată: cum a supravieţuit omenirea cometei Halley în 1910

Cometa Halley a traversat ultima dată cerul în anul 1986 FOTO netplaces.com

Sfârşitul lumii este anunţat, vine şi trece. Toate cele anticipate au lăsat în pace planeta, până acum. Apocalipsa maiaşă de mâine are reacţii similare în rândul oamenilor la nivel mondial cu cele din 1910, când cometa lui Halley urma să otrăvească întreaga planetă.

Lumea urmează să fie distrusă mâine, conform numeroaselor avertismente care stârnesc deja panică în toată lumea. Motivele sunt diverse, cauzate de previziunea calendarului maiaş, şi includ scenarii explozive, în principal: coliziunea cu o planeta Nibiru, sau cu un asteroid misterios, exploziile solare, cutremure cataclismice sau găuri negre. Chiar şi cometele ar avea Pământul în colimator cu sosirea anunţată pe 21 decembrie.

Sfârşitul lumii, scenariul otrăvirii

Cometele au fost considerate adevărate aducătoare de moarte dintotdeauna, şi până de curând. Nu a trecut mult timp de la ultima apocalipsă anunţată, declanşată de o cometă. În 1910, cometa Halley era în atenţia întregii planete, care se temea de sfârşitul lumii cauzat de întâlnirea cu coada otrăvitoare a acesteia.

Traversarea prin coada cometei Halley a fost însoţită de panica apocalipsei. Telescoapele vremii nu o puteau urmări pe întreaga sa orbită de 76 de ani. Anticiparea calculată a evenimentului spectaculos s-a transformat în panică în momentul când astronomii au anunţat apropierea momentului „zero”. Pâmântul urma să se intersecteze cu coada otrăvitoare de 25 de milioade de kilometri lungime a lui Halley, conform guardian.co.uk.

Cometele, mesagerii dezastrelor

Cometa Halley este cea mai cunoscută cometă periodică, dintre toate care au orbite este mai mici de 200 de ani. Vizibilă cu ochiul liber, cometa este singura care poate apărea pe cer de două ori în decursul vieţii unei generaţii. Halley se întâlneşte cu Pământul la fiecare 75-76 de ani. Chiar dacă alte comete care se pot vedea cu ochiul liber pot fi mai spectaculoase sau mai strălucitoare, niciuna dintre ele cu apare mai des de o dată la câteva mii de ani.

Traseul cometei lui Halley în sistemul solar a fost studiat de astronomi încă din anul 240 î.e.n., de când datează primele observaţii şi înregistrări ale întâlnirilor ei cu pământenii. Culturile chineze, babiloniene şi cronicarii medievali europeni vorbesc, de-a lungul timpului, de acest eveniment astronomic. Primul care a recunoscut periodicitatea vizitei şi, implicit, faptul că nu era vorba de o altă cometă în toate observaţiile anterioare, a fost astronomul englez Edmond Halley, în 1705. În onoarea sa a fost numită astfel şi cometa.

Ultima dată Halley a fost vizibilă în 1986 şi va apărea din nou pe cerul Pământului la mijlocul anului 2061.

Sfârşitul lumii din 1901

Vizita cometei Halley din 9 februarie 1901 a stârnit panică după ce astronomii de la Observatorul Yerkes au anunţat că au descoperit un cianogen, o otravă letală, în compoziţia cozii acesteia.

New York Times scria că astronomul francez Camille Flammarion credea că substanţa „va impregna atmosfera şi posibil va sufoca toate formele de viaţă de pe planetă”. Pentru a încerca să calmeze spiritele, directorului Observatorului Cambridge, Sir Robert S Ball, voia să minimalizeze ameninţarea, spunând că întreaga cometă ar putea fi înghesuită într-o valiză (citându-l pe astronomul Sir John Herschel).

119088585Deşi afirmaţia încerca să accentueze natura efemerică a cozii cometei, compusă din substanţe gazoase, replica publică a fost că declaraţia nu are sens, din moment ce nu s-a specificat cine ar face un astfel de bagaj. „Experienţa ne-a învăţat că foarte puţine lucruri pot încăpea într-o valiză, dacă sunt împachetate de un bărbat. Este nevoie de o femeie pentru a face un bagaj cum trebuie”, scria „New York Times”, care concluziona că cel mai bine ar fi ca bagajul cosmic să fie lăsat neîmpachetat, pentru siguranţa publică.

104920328

Măsuri anti-apocalipsă

Încercarea de a face cometa să nu fie echivalată unui sfârşit apocaliptic al omenirii nu a funcţionat însă. Îngrijorarea a crescut, pe măsură ce evenimentul din 19 mai se apropia. Şarlatanii vindeau pastile contra efectelor cometei, care i-ar fi protejat pe consumatori de moartea sigură cauzată de gazul otrăvitor.

Bisericile contribuiau şi ele la salvarea lumii de sfârşitul iminent, cu slujbe religioase ţinute în fiecare noapte, scrie guardian.co.uk. Pesimiştii scriau pe adresa Royal Greenwich Observatory din Anglia că trecerea cometei va aduce valuri uriaşe care vor face întregul Ocean Pacific să se reverse în cel Atlantic. Implicit, aceasta ar fi însemnat şi activarea vulcanilor şi cutremure, ca orice eveniment apocaliptic legat de schimbări gravitaţionale.

Alarmă falsă

Când Soarele a răsărit în dimineaţa lui 20 mai 1910, lumea nu se sfârşise în chinuri groaznice. Oceanele erau la locul lor, nimeni nu fusese otrăvit. Profeţia de acum 102 ani are elemente similare cu cea de mâine. În China, cei care alimentaseră zvonurile au fost arestaţi. Oamenii care au rămas cu stocuri uriaşe de hrană le-au consumat, probabil, în cele din urmă, iar echipamentele de supravieţuire cumpărate au expirat, cu timpul.

Abilitatea de a prezice evenimente este un instrument cu influenţă foarte mare, bazat pe rigiditatea legilor fizicii. Orice prezicere  sau profeţie care nu poate argumenta ce anume a fost măsurat, calculat, sau pe baza căror fenomene, rămâne doar un zvon, indiferent cât de mulţi oameni îl cred.

Maiaşii nu au prezis sfârşitul lumii pe 21.12.2012. Cu siguranţă însă, cometa Halley va reveni în 2061.