Încălzirea globală poate aduce cea mai catastrofală extincţie a vieţii marine din ultimii 250 de milioane de ani

FOTO EPA-EFE

O nouă cercetare avertizează asupra riscurilor cu privire la creşterea temperaturii şi la pierderea oxigenului, care aminteşte de „marea extincţie” care a avut loc acum aproximativ 250 de milioane de ani, potrivit unei analize publicate de The Guardian.

Încălzirea globală provoacă o schimbare atât de drastică a oceanelor lumii, încât poate aduce o extincţie în masă a speciilor marine, a avertizat o nouă cercetare publicată de The Guardian.

Accelerarea schimbărilor climatice provoacă un impact „profund” asupra ecosistemelor oceanice, care „determină un risc de extincţie mai mare şi o bogăţie biologică marină mai mică decât s-a observat în istoria Pământului în ultimele zeci de milioane de ani”, potrivit studiului publicat prima dată în revista Science.

Temperatura apei de mare a lumii creşte constant din cauza căldurii suplimentare produsă de arderea combustibililor fosili, în timp ce nivelurile de oxigen din ocean sunt în scădere, iar apa se acidifică din absorbţia dioxidului de carbon din atmosferă. Acest lucru înseamnă că oceanele sunt supraîncălzite.

Cercetătorii atrag atenţia că volumul apelor oceanice complet epuizate de oxigen s-a dublat de patru ori din anii 1960 şi devine mai ostil vieţii din oceane şi mări. Creaturile acvatice, cum ar fi scoicile sau creveţii, nu pot forma în mod corespunzător cochilii din cauza acidificării apei de mare.

Toate acestea înseamnă că planeta ar putea aluneca spre o „extincţie în masă, care rivalizează cu cele din trecutul Terrei”, precizează noua cercetare privind e ecosistemul subacvatic. 

Presiunile generate de creşterea temperaturii apei şi pierderea de oxigen, spun cercetătorii, aminteşte în mod inconfortabil de evenimentul de extincţie în masă care a avut loc la sfârşitul perioadei Permian, adică acum aproximativ 250 de milioane de ani în urmă. Acest cataclism, cunoscut sub numele de „marea moarte”, a dus la moartea a până la 96% dintre animalele marine ale planetei. 

„Chiar dacă amploarea pierderii speciilor nu este la acelaşi nivel cu ce s-a întâmplat acum 250 de milioane de ani, mecanismul pierderii speciilor ar fi acelaşi”, a precizat Justin Penn, climatolog la Universitatea Princeton din SUA, care a fost coautor al noii cercetări.

„Viitorul vieţii în oceane se bazează puternic pe ceea ce decidem să facem astăzi cu gazele cu efect de seră”, a adăugat Penn.

Nivelurile de extincţie cu adevărat catastrofale ar putea fi atinse dacă lumea ar emite gaze cu efect de seră care duc la încălzirea planetei într-un mod neîngrădit. Acest lucru ar duce la o încălzire medie de peste 4°C peste nivelurile din era preindustrială până la sfârşitul acestui secol, a constatat cercetarea. 

Un astfel de prag ar declanşa extincţii care ar remodela viaţa oceanului timp de câteva secole, pe măsură ce temperaturile continuă să crească.

Şi în scenariul cel mai optimist, viaţa din oceane se va diminua 

Dar chiar şi în cele mai bune scenarii, lumea este încă pregătită să-şi piardă o parte semnificativă din viaţa sa marină. La o încălzire de 2°C peste epoca preindustrială, care se prognozează ca probabilă chiar şi în ciuda angajamentelor actuale privind clima din partea guvernelor lumii, aproximativ 4% din cele aproximativ două milioane de specii din oceane vor fi distruse.

Peştii şi mamiferele marine care trăiesc în regiunile polare sunt cele mai vulnerabile, potrivit studiului, deoarece nu vor putea migra către clime mai reci, spre deosebire de speciile tropicale. „Pur şi simplu nu vor avea unde să meargă”, a spus Justin Penn.

Ameninţarea schimbărilor climatice amplifică celelalte pericole majore cu care se confruntă viaţa acvatică, cum ar fi pescuitul excesiv şi poluarea. Între 10% şi 15% dintre speciile marine sunt deja expuse riscului de dispariţie din cauza acestor diverse ameninţări, arată studiul, bazându-se pe datele Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii.

John Bruno, un ecologist marin de la Universitatea din Carolina de Nord, care nu a fost implicat în realizarea studiului, a transmis pentru The Guardian că noua cercetare pare „sănătoasă”, dar diferă de studiile anterioare pe această temă, care sugerează că speciile se vor răspândi în principal în zone noi, mai degrabă decât să fie complet distruse. 

„Studiul este foarte diferit de ceea ce au arătat majoritatea lucrărilor ştiinţifice de prognoză anterioare. Dar asta nu înseamnă că cercetătorii se înşeală”, a spus Bruno. „Cred că această nouă lucrare contestă unele dintre ipotezele noastre actuale cu privire la tiparele geografice ale dispariţiei care se profilează în ocean”, a adăugat acesta.

Bruno a spus şi că, deşi extincţiile în masă sunt probabile din cauza încălzirii extreme din viitor, impactul actual al schimbărilor climatice şi al altor ameninţări ar trebui să fie suficient de îngrijorător pentru factorii de decizie politică şi pentru public.

„Personal, sunt mult mai îngrijorat de degradarea ecosistemului pe care o vedem deja după ce temperatura medie globală a crescut cu puţin peste un grad Celsius faţă de era preindustrială”, a mai punctat cercetătorul John Bruno.

Acesta a mai subliniat că nu trebuie să aşteptăm ca lumea să se încălzescă şi mai mult pentru ca speciile să dispară, pentru că pierdem deja biodiversitate nespusă ce îngreunează funcţionarea ecosistemului.