Criza inovaţiei în Europa - de ce suntem în urma Asiei şi Statelor Unite în IT?

Europa şi-a premiat inovatorii la Budapesta, pe 6 mai, dar în urma Summitului Inovaţiei Europene a rămas o discuţie mai largă: este în stare Uniunea Europeană, cu 28 de state cu dezvoltare diferită, să ţină pasul cu Asia şi Statele Unite, în privinţa dezvoltării tehnice?

Acum 20 de ani, dacă voiai să cumperi un telefon, probabil că te duceai spre marile companii din domeniu, care veneau pe filiera marilor manufacturieri de reţele de telecomunicaţii. Nokia din Finlanda, Ericsson din Suedia, Philips din Olanda. Astăzi, cumperi Apple din Statele Unite, Samsung din Coreea de Sud sau Xiaomi din China. În acelaşi timp, Facebook a fost inventat în Statele Unite, Silicon Valley e un model pe care mulţi au încercat să-l repete, dar nu a funcţionat, în timp ce investitorii sunt în Statele Unite.

Uniunea Europeană e într-un moment important pentru a face ca statele membre să funcţioneze unitar, deşi are o misiune aproape imposibilă. UE doreşte să crească aportul de produse realizate în Europa şi să oprească exodul celor mai bune minţi de marketing şi de programare către Statele Unite. Din acest motiv, în 2008, a fost înfiinţat Institutul pentru Tehnologie şi Inovaţie din Europa, care superviza trei corporaţii numite KIC-uri, ce conectează mediul academic de cel de business şi promovează crearea de startup-uri în Europa.

Nevoia de inovaţie în Europa

Comisarul european pentru Educaţie, Cultură, Tineret şi Sport, Tibor Navracsics a declarat că „joburile de astăzi nu vor mai exista în 50 de ani“, ceea ce înseamnă că Europa trebuie să inoveze pentru a fi în avanpostul noilor tehnologii, care vor crea şi alte locuri de muncă.

De asemenea, el a adăugat că pentru a obţine rezultate în Europa, iniţiativele nu trebuie aşteptate de la guvernele centrale, ci trebuie să vină dinspre antreprenori.

În acelaşi timp, şeful board-ului EIT, danezul Peter Olesen, a declarat că Europa trebuie să-şi asume mai multe riscuri dacă doreşte să evolueze şi să inoveze. „Riscul e totul. Trebuie să fiţi mai flămânzi, să vă asumaţi mai multe riscuri, atât la nivel de companie, cât şi la nivel universitar“, a spus Olesen în deschiderea Summitului Inovaţiei Europene.

Corinne Vingreux, cofondatorul companiei TomTom, una dintre puţinele companii europene de IT fondate în ultimii 30 de ani care încă mai există de sine stătătoare, a tras un semnal de alarmă privind avansul tehnologic al asiaticilor şi americanilor.

„Vă mai amintiţi de Nokia, Philips sau Ericsson? Acum toate companiile mari din domeniul IT vin din Asia sau Statele Unite. De ce toate aceste tehnologii disruptive sunt de acolo? Airbnb, Uber, Facebook, Twitter. Ar fi putut aceste firme să vină din Europa? Probabil“, a spus Vigreux.

Pentru Vigreux, startup-urile din Europa trebuie să ţintească mai sus şi să nu aibă ca scop vânzarea rapidă către o companie mare. O mare problemă e sistemul educaţional.

„Avem un sistem educaţional care a penalizat eşecul pentru prea mult timp. Finlanda e prima ţară care recunoaşte asta şi schimbă lucrurile. Dacă nu ai rezultate bune la şcoală, eşti privit ca un ratat. Dar ce este un antreprenor? Un om care riscă şi eşuează, care face ceva ce nu a mai fost făcut niciodată. Trebuie să celebrezi eşecul“, a spus Vigreux.

Bugetul inovaţiei, redus pe noua schemă bugetară

În ianuarie anul acesta, EIT a primit o lovitură puternică din partea Comisiei Europene. În noua filosofie Horizon 2020, bugetul EIT va fi redus cu 350 de milioane de euro, între 2015 şi 2020. Cele mai mari reduceri anuale vor fi în 2016 şi 2017, adică o scădere de 13%.

Uniunea Europeană nu e de acord că acest lucru va afecta inovaţia. Comisarul pentru Educaţie, Tibor Navracsics a spus că aceste reduceri vor duce la investiţii de 315 miliarde de euro.

Bugetul EIT în 2014 a fost de aproximativ 234 de milioane de euro, care e folosit pentru organizarea de evenimente şi conectarea reţelelor de cercetare cu mediul de business, pentru crearea de startup-uri care să poată concura pe piaţa globală.

Secetă de inovaţie în Europa

Inovaţia în Europa este în continuă scădere, cu toate măsurile luate de Uniunea Europeană. Potrivit unui raport publicat în ianuarie anul acesta, proporţia companiilor inovatoare a scăzut sub 50% în perioada 2010 - 2012.

48,9% din companiile din Uniunea Europeană au raportat activitate inovatoare în 2010 - 2012. Proporţia e mai mică faţă de cealaltă perioadă analizată în trecut, 2006 - 2008 (51,5%). E de menţionat că în acel moment Uniunea Europeană nu avea în componenţă România, Bulgaria şi Croaţia. Recordul a fost atins în 2008 - 2010, când 52,8% din companiile din UE s-au declarat inovatoare.

Potrivit studiului, inovaţia a fost măsurată atât în categoria produselor lansate, dar şi în domeniul organiaţional sau de marketing. Astfel, proporţia cea mai mare a inovaţiei a venit din zona organizaţională, adică organizarea birourilor, delegarea sarcinilor şi altele. Inovaţiile de marketing au sosit pe locul secund, în timp ce produsele ocupă locul al treilea.

În Europa, zonă care tinde spre o singură piaţă digitală, dar şi spre creşterea inovaţiei şi a fragmentării, cele mai bune ţări au fost Germania, Luxemburg şi Irlanda, în timp ce România, Polonia şi Bulgaria sunt pe ultimul loc. De exemplu, în ţara noastră, proporţia firmelor inovatoare a scăzut dramatic. Dacă în 2006 - 2008 România avea o proporţie de 33,3%, acum ea a scăzut la 20,7%.

Inovaţia la nivel de produs e dramatic de scăzută în România, faţă de celelalte ţări. Proporţia inovaţiei de produs e de 6,3% în cazul României, singura ţară din Europa cu un procent mai mic de 10%. De exemplu, Bulgaria are o proporţie a inovaţiei de 17%.

Modelul israelian

La Budapesta, s-a vorbit destul de mult şi de modelul israelian care au dezvoltat startup-uri performante. Ce înseamnă însă acest model israelian atât de popular?

În cartea sa, Start-up Nation, Saul Singer a examinat modul în care o naţiune veche de 60 de ani, cu o populaţie de 7,1 milioane de locuitori a crescut atât de mult. Israelienii au 63 de companii listate la NASDAQ.

De asemenea, Israelul are mai multe startup-uri pe cap de locuitor decât orice altă ţară din lume. „Imigranţii nu se sfiesc să o ia de la zero. Ei îşi asumă riscuri. O naţiune de imigranţi e o naţiune de antreprenori. De la supravieţuitorii Holocaustului, până la cei persecutaţi de sovietici, statul Israel a fost pământul emigraţiei. Ei îşi asumă riscuri, pentru că nu au nimic de pierdut“, se arată în carte.

Israel e cu adevărat singura ţară care a reuşit să replice modelul american din Silicon Valley. Israelienii au aplicat câteva tactici simple: clustere tech concentrate, o privire globală, skill-uri câştigate în serviciul militar obligatoriu şi un pic de nebunie,

Armata e un domeniu care dezvoltă israelienii ca în nicio altă parte. Cei doi ani de armată obligatorie le oferă soldaţilor nu doar skill-uri militare, ci şi din domenii conexe tehnologiei, cibersecuritate. Aceştia sunt formaţi ca bărbaţi, dar şi ca specialişti. În plus, bugetul statului acordă 4,38% cercetării, un procent mult mai mare decât oferă Statele Unite - 2,77%. 

Ce se întâmplă când se va ridica China?

Nu numai Coreea de Sud sau Statele Unite sunt rivale pentru cele 28 de state europene. China vrea să intre puternic în zona de finanţare a startup-urilor la nivel global, fără să se concentreze exclusiv pe zona naţională.

În ianuarie 2015, China a deschis un fond de 6,5 miliarde de dolari pentru a investi în startup-uri. Startup-urile favorizate vor fi cele din domenii noi, cum ar fi energia verde şi biotech.

Startup-urile europene care se bat în Silicon Valley

Puţine startup-uri plecate din Europa au reuşit să obţină o recunoaştere globală, aşa cum au făcut-o companiile americane. Cel mai cunoscut caz este probabil Spotify, un startup suedez care a schimbat radical modul în care oamenii ascultă muzică, prin intermediul sistemului de streaming .

De asemenea, un alt startup important din zonă este Shazam, fondat la Londra în 1999. Serviciul care identifică muzică şi oferă şi posibilitatea de a descoperi noi melodii e integral în diverse servicii, de curând fiind parte din Google Now.

King e o firmă care produce jocuri de telefoane mobile, cel mai cunoscut fiind Candy Crush Saga. Compania a fost fondată la Londra şi are 600 de angajaţi. King avea în 2012 peste 30 de milioane de utilizatori unici. În aceeaşi categorie, a companiilor europene de jocuri de succes, putem introduce şi Rovio, creatorii Angry Birds.

Până nu demult, unul dintre cele mai importante startup-uri europene era Skype, care a pornit în Estonia. Acesta a fost vândut către Microsoft şi este acum principalul serviciu de telefonie şi comunicare video prin internet.