Cresterea si descresterea Internetului in Europa

Evenimentele care au avut loc in ultimii ani in lumea tehnologiei informatiei au avut un impact major asupra tuturor actorilor de pe aceasta piata si au lovit prin ricoseu in intreaga economie

Evenimentele care au avut loc in ultimii ani in lumea tehnologiei informatiei au avut un impact major asupra tuturor actorilor de pe aceasta piata si au lovit prin ricoseu in intreaga economie mondiala. Falimentele spectaculoase ale companiilor de telecomunicatii din ultima vreme reprezinta un final nefericit in lupta pentru acapararea a cat mai multi utilizatori de Internet. La inceputul anului 2001 se anunta falimentul primelor companii dot.com (denumire data pentru companiile ce isi desfasoara activitatea pe Internet). Acest lucru reprezinta o lovitura pentru investitorii care credeau ca pe Internet se pot obtine profituri uriase intr-un timp record. Dar sa ne intoarcem in anii 1999 si 2000, cand economia americana era in plin avant. Descoperirea Internetului ca sursa de venit reprezinta mirajul pentru care investitorii sunt gata sa ofere sume fabuloase. In acea perioada, oricine se ducea la o banca din SUA, cu garantii minime sau de multe ori fara ele, si cerea un credit pentru inceperea unei afaceri pe Internet obtinea banii ceruti. Totul se baza pe numarul extrem de mare de potentiali clienti din intreaga lume si pe economiile facute cu distributia, spre exemplu, nu erau necesare spatii de depozitare pentru marfuri, acestea fiind trimise la client direct de la producator. Companiile astfel aparute nu aveau o baza materiala si in curand, odata cu cresterea numarului de clienti timpul de raspuns la solicitari crestea. Spatiile de depozitare au devenit imperios necesare deoarece satisfactia clientului scadea iar competitorii erau multi. Odata cu inceperea construirii unor spatii de depozitare, au inceput sa apara problemele de distributie, compania nu mai era atat de profitabila iar veniturile erau mici. Din aceste motive, la inceputul anului 2001, multe asemenea firme nu au avut fondurile necesare returnarii creditelor, intrand in faliment. Din pacate, climatul de afaceri s-a deteriorat si in afara de firmele principal vinovate de acest fenomen au fost lovite si celelalte, inclusiv din sectoare adiacente ca telecomunicatiile. Astfel, mutatia suferita in climatul de afaceri a fost de 180 de grade. Daca investitorii de capital pana in 2000 erau dornici sa inteleaga tot ce o companie de tehnologia informatiei sau telecomunicatii promitea, dupa aceasta data increderea in industrie s-a evaporat. S-a constatat o inghetare nemiloasa a capitalurilor, restructurarea debitelor si bilanturilor iar multe companii ofertante de Internet si telecomunicatii au ajuns sub protectia legii falimentului - pentru operatorii din SUA. Daca pana acum cateva luni puteam vedea efectele asupra lumii IT, astazi ele sunt vizibile si in cadrul firmelor de telecomunicatii. In urmatoarele 12-24 de luni vom asista la o reasezare a pietei, cu companii ce vor falimenta, se vor uni sau isi vor schimba proprietarul. Din fericire, cererea este in continuare robusta si chiar in crestere, fiind un factor important in dezvoltarea industriei. Un al doilea efect il reprezinta micsorarea ofertei prin disparitia multor actori de pe piata. Cu doi-trei ani in urma, o multitudine de companii se bateau pentru construirea unor magistrale de fibra optica atat la nivel european, cat si regional. Datorita marii oferte de capitaluri pentru investitii in retele de comunicatii, operatorii au fost fortati sa creasca cu orice pret. Noii veniti pe aceasta piata au adus noi tehnologii, noi produse si au incercat sa creasca cererea de astfel de produse. Operatorii deja existenti s-au simtit amenintati si au redus costurile pana la cote care nu puteau fi sustinute de noul venit. Acesta din urma nu a avut timp nici macar sa-si amortizeze cheltuielile imense datorate crearii unei retele si cele de impunere a propriului nume pe piata. Ca atare, noul venit este obligat sa ceara mai multi bani de la creditori pentru a-si impune numele si a deveni o companie cu suficienti clienti cat sa nu mai aiba pierderi. Acest razboi al preturilor nu putea fi sustinut prea mult de nimeni, toata lumea inregistrand pierderi uriase. Astazi multe companii ce au purtat acest razboi nu mai exista, unele iesind de pe piata prin restructurarea de personal, reorientarea catre alt domeniu de activitate sau prin faliment. Mai grav, alte companii au raportat bilanturi false pentru a primi in continuare bani de la creditori. Un alt efect al fenomenului a fost retragerea de pe piata europeana a gigantilor americani, pur si simplu din cauza deteriorarii climatului de afaceri. Desi era planificata o intrare masiva a actorilor americani pe piata din Europa de IT si telecomunicatii, companiile americane au trebuit sa se intoarca in SUA pentru a putea face fata problemelor de acasa. Procesul de consolidare a pietei americane este in plina desfasurare iar in urmatorii ani vom asista la un numar de 3-4 actori majori. Un alt efect negativ a fost recesiunea in sectorul de telecomunicatii. Din acest motiv, in viitorul apropiat nu se vor face investitii majore in dezvoltarea retelelor de fibra optica din Europa. Aceste efecte au influentat pe termen mediu si lung industria si au produs mutatii care merita analizate. In primul rand, s-a generat o crestere a pietei de telecomunicatii si a distribuitorilor de Internet. Desi o corectie importanta a avut loc in asteptarile investitorilor, sectorul de comunicatii reprezinta o piata caracterizata de o crestere ce nu poate fi intalnita in alt domeniu. Explicatia simpla a acestui fenomen o reprezinta faptul ca tehnologia pe fibra optica este deja in functiune, transmisia de volumuri mari de date functioneaza. Inovatiile pe baza acestor tehnologii au dus la o explozie a Internetului, complexitatea aplicatiilor necesita transferuri din ce in ce mai mari de date. In acest mod se creeaza un ciclu constant care alimenteaza cresterea intregului sector. In al doilea rand, protocolul TCP/IP s-a consolidat fiind recunoscut pe plan mondial ca viitor al comunicatiilor si al telecomunicatiilor. Retelele de acest tip pot transfera practic orice fel de date in format digital, inclusiv video sau audio la costuri mici. Astfel s-a creat o alternativa pentru retelele comutate pe voce. De asemenea, s-a dezvoltat o piata pentru lucrul colaborativ pe proiecte, folosirea IP ca protocol de comunicatie in retea reprezentand o mutatie importanta in nevoile companiilor. Acestea cumpara din ce in ce mai mult versiuni deschise de aplicatii software care sunt instalate si executate in centre specializate si asigura acces angajatilor, furnizorilor si clientilor pe aceeasi platforma. Din acest motiv, piata europeana de comunicatii de date se cifreaza deja la 20 de miliarde de euro si are o crestere anuala de 15%. La ora actuala, dupa disparitia Ebone si EuroRings, cu efecte majore in sectorul operatorilor alternativi, 90% din piata de hosting in Europa este detinuta de operatorii nationali, foste monopoluri, care opereaza strict in interiorul granitelor nationale si asigura pe infrastructura proprie transportul pentru o gama variata de fluxuri de comunicatie (date, voce etc.). Pe de alta parte, operatorii alternativi ataca piata comunicatiilor pornind de la oferte de servicii si produse la nivel paneuropean. Daca privim dintr-o perspectiva de business, tot mai multe companii comerciale cauta solutii pentru conectarea locatiilor situate in diverse parti ale lumii, iar cresterea exploziva a numarului de implementari de retele virtuale private prin Internet este o dovada a acestei stari de lucruri. In acest mod se genereaza o importanta cerere de trafic international si transcontinental. Cum va evolua sectorul comunicatiilor in acest caz? Atat timp cat investitorii de capital privesc cu ochi sceptici companiile din sectorul comunicatiilor, este foarte putin probabil ca un nou jucator sa poata beneficia de resursele financiare necesare intrarii efective pe piata. Acest lucru inseamna ca invingatorii vor fi din cadrul companiilor care opereaza deja si care sunt mai bine pozitionate pe piata. Companiile care ofera servicii fara a detine o retea proprie vor fi eliminate din cursa. Totusi, operatorii nationali nu sunt foarte doriti deoarece nimeni nu are incredere intr-o piata monopolizata. Din partea Uniunii Europene si a forurilor nationale de reglementare vine un semnal puternic ca se doreste ca noile tehnologii sa fie implementate printr-o competitie deschisa. In acest mod, operatorii alternativi reprezinta viitorul comunicatiilor in Europa. Dintre ei vor rezista doar cei ce au in spate o retea de fibra optica puternica si un plan de afaceri realist.