Când, acum aproximativ şapte ani, un prieten bun mi-a prezentat munca lui Lucian Slatineanu (la vremea aceea cunoscut sub pseudonimul de „BadBoy”) am fost destul de impresionat de calitatea lucrărilor lui în website design. 
 Eram proaspăt sosit în America (cum a fost şi Lucian - el locuieşte acum în Chicago, IL) dar aveam în spate o experienţă de câţiva ani în domeniul web. Am remarcat imediat design-ul modern al proiectelor la care el a lucrat, fiind la standardele internaţionale de la vremea aceea. 
 Nu aş fi bănuit că peste ani de zile voi coopera cu Lucian la un proiect web dar când s-a ivit momentul de a avea un web designer pentru acest proiect mi-am adus aminte de el şi l-am contactat invitându-l să ia parte la construcţia lui. 
 
 Titulatura de „BadBoy” a rămas în urmă, „Emblematiq” luându-i locul. La 32 de ani, Lucian s-a maturizat. Trebuie să spun că site-ul lui de prezentare -€“ Emblematiq.com - e şi unul din cele mai bune pe care le-am văzut şi care exprimă imediat personalitatea şi stilul în design a lui Lucian. 
 
 Din mai mulţi designeri invitaţi el a fost cel ales de fondatorul proiectului, proiect care se numeşte „Cinely.com -€“ platforma creatorilor de film” şi care a fost lansat anul trecut. Lucian nu a executat doar designul grafic dar a fost implicat mult şi în user-experience (modul în care un utilizator interacţionează cu serviciul). 
 
Ca să fac o dezvăluire, Cinely.com este un serviciu la care sunt şi eu asociat. 
 
 Fondatorul Cinely cât şi eu am fost foarte mulţumiţi de rezultat. La fel au fost mulţumiţi şi cei de la Apple, Groupon, Motorola, Chevron cât şi alţi clienţi pe care Lucian i-a avut de-a lungul anilor petrecuţi în America. 
 
 
 
Pe 7 Mai anul acesta publicaţia online Business Insider (secţiunea Tech) l-a declarat pe Lucian Slatineanu ca unul din cei mai buni 75 designeri din lume.  
 Topul cuprinde design web, aplicaţii (inclusiv mobile), cât şi design hardware (gadgets) iar nominalizările au fost făcute de cititorii publicaţiei cât şi de staff-ul ei. 
 
 Business Insider este în topul celor mai citite publicaţii online de business şi tehnologie din lume, având peste 23 milioane de vizitatori unici lunar (Ianuarie 2013). 
 Ştiind că Lucian e bun (şi mai ales cooperând cu el) l-am nominalizat pentru acest top
 
Plăcută a fost surpriza mea când 2-3 săptămâni mai târziu Business Insider a prezentat topul celor mai buni designeri din lume alcătuit iar Lucian a fost inclus. 
 E în companie bună acolo, alături de nume cunoscute ca Jonathan Ive (#1 - Apple), Tony Fadell (#5 - Nest), James Dyson (#13 - Dyson), Shaun Modi (#33 - AirBnB), Marcos Weskamp (#42 - Flipboard), Jason Putorti (#47 - Causes), Josh Puckett (#59 - DropBox) precum şi alţii.  
 
Topul se poate vedea aici (el fiind pe locul 63 din 75). 
 
 E singurul român din acest top drept pentru care am vrut să aflu, pentru cititorii Adevărului, mai multe amănunte despre el (unele nici eu nu le ştiam). 
 
 

Când ai luat contact prima data cu Internetul şi ce te-a făcut să te decizi asupra unei cariere în design? Eşti auto-didact sau ai făcut ceva cursuri în materie? Ce tehnologii cunoşti? 

 Cred că primul meu contact cu Internetul a fost în jur de 1996, dacă memoria nu îmi joacă feste. Făceam cursuri de programare la Palatul Copiilor şi la ce se numea pe atunci Centrul de Calcul în Iaşi. Pe atunci eram convins că voi deveni programator a€“ un hobby pe care îl practicăm deja de câţiva ani de zile cu destul succes. Accesul la Internet mi-a deschis alte orizonturi. Am descoperit că web-ul oferă o platformă mult mai rapidă şi robustă decât programarea. Am învăţat pe cont propriu cum să fac site-uri şi, în încercările mele de a le face din ce în ce mai bine, am realizat rolul critic pe care îl joacă designul. Atunci mi-am găsit cu adevărat pasiunea. 
 Ce tehnologii cunosc? Aş spune toate. Lăsând gluma la o parte, tehnologiile se schimbă pe zi ce trece şi reprezintă cea mai simplă barieră în acest proces. Eu le văd ca şi sculele din trusă unui mecanic bun. Poate dura ceva timp să te obişnuieşti cu o unealtă nouă dar nu asta te face un mecanic bun. 
  

 La ce firmă ai lucrat în România, ce rol ai avut şi la ce proiecte importante ai lucrat? 

 Prin 2000 am început să privesc web design-ul ca o potenţială carieră. Am început prin a lucra pe la câteva firme mai mici ce încercau să se lanseze pe web. După care, pentru aproape 3 ani am lucrat la Grapefruit, până în 2005 când am plecat în State. A fost perioadă în care am învăţat enorm şi am căpătat experienţa ce a pus bazele carierei mele. Ca şi poziţie, am evoluat de la Junior la Senior Designer. Au trecut mulţi ani de atunci dar mai ţin minte câteva proiecte pentru fostul Connex.  
  
 

 America e destinaţia multora, inclusiv a unora care doresc să lucreze în tehnologie. Care a fost motivaţia ta personală de a te stabili în SUA şi în Chicago? 

 În 2005 am plecat în SUA şi a fost mai mult pe idea de a avea mai multe oportunităţi în ceea ce priveşte cariera. Iniţial am plecat cu gândul de a mă angaja la o agenţie, ceea ce lucrasem în mare parte şi în România. Soarta a făcut ca în timp ce îmi căutam un job full-time, să explodeze cererea pentru serviciile mele ca şi freelancer. Am mers oarecum împins de val dar nu am regretat niciodată alegerea făcută. 
 Chicago nu a fost neapărat destinaţia finală la început. Mă gândeam că sunt mai multe oportunităţi ca şi designer într-un oraş mare. New-York-ul mă speria puţin iar coasta de vest am exclus-o din cauza cutremurelor. Sună cam întâmplător dar aşa a fost. 
 Acum, odată ajuns aici locaţia fizică nu prea contează. Marea majoritate a clienţilor mei sunt de pe coasta de vest sau cea de est. Am prins însă rădăcini pe lângă Chicago şi realizez că e din ce în ce mai greu să îţi schimbi adresa pe măsură ce trec anii. 
  

 Am auzit de tine de acum 7 ani prin intermediul unui prieten comun cu care ai lucrat în România. Pe atunci erai cunoscut sub numele de BadBoy. Ce s-a schimbat de atunci până acum, la ce proiecte ai lucrat? 

 "Badboy" a fost pseudonimul sub care mi-am început cariera în design. E uşor să îţi dai seama că a fost ales de un puşti de vreo 16-17 ani. Din inerţie şi pentru că devenise oarecum cunoscut de-a lungul anilor, l-am păstrat până în 2008 când l-am retras definitiv. 
 În afară de pseudonim, nu ştiu dacă au fost alte schimbări radicale în ceea ce mă priveşte. Îmi place să cred că am evoluat de-a lungul anilor dar esenţa serviciilor pe care le ofer a rămas aceeaşi.  
 Proiecte au fost multe şi mai toate interesante. Sunt destul de selectiv în privinţa proiectelor la care lucrez pentru că sunt de părere că te poţi implica cu adevărat doar atunci când există o legătură reală. Am lucrat pentru mega corporaţii cât şi pentru start-up-uri de o singură persoană, site-uri şi aplicaţii deschise publicului larg, cât şi unelte web specifice pentru uz intern. 
  

 

 Care e cel mai important/importante proiecte la care ai lucrat şi care a fost experienţă ta cu oamenii de la acele proiecte? 

 Fiecare proiect e important pentru cei din spatele sau şi îmi este greu să fac o ierarhie de acest gen. Cred că mai uşor ar fi să enumăr câteva dintre cele mai cunoscute proiecte: am lucrat cu creatorii Siri chiar înainte de a fi cumpăraţi de Apple; am participat în lansarea site-ului original Change.org; am colaborat cu Groupon de la puţin timp după formare şi până ce au fost listaţi la bursă, şi multe altele. 
 Ca şi experienţă, fiecare proiect a fost diferit a€“ oameni diferiţi, scopuri şi contexte diferite. O constantă ar fi faptul că am fost teribil de norocos să lucrez cu oameni deosebiţi de la care am învăţat şi eu la rândul meu foarte multe. 
  

 De 8 ani eşti freelancer, consultant independent. De ce nu te tentează să te angajezi la o firmă (chiar unele de top din Silicon Valley - se ştie de penuria de designeri de acolo), ce te ţine în cariera de freelancer? 

 E o întrebare cu care mă confrunt destul de des iar răspunsul poate fi relativ complicat. Mai pe scurt, ţin foarte mult la independenţa mea profesională şi personală. De multe ori acest lucru acţionează şi ca o motivaţie în plus. Un alt factor major o reprezintă diversitatea de proiecte la care am acces ca şi consultant independent. Cred că asta mă ajută în a îmi extinde orizonturile în mod constant şi, până la urmă, mă ajută să devin din ce în ce mai bun ca şi designer. 
  

 Se spune că anul 2013 e anul designerilor (design include şi UX, nu doar UI), după ce anii trecuţi au fost anii developerilor. Cum vezi tu designul la ora actuală şi cum îl vezi în viitor? Cum ai vrea să arate web-ul în viitor, ştiindu-se tot mai mult că un design poate să "make or break" un startup sau un serviciu? 

 Designul este încă la început de drum. Direcţia este, în general, bună dar mai e mult de mers. Ideea că un designer trebuie să facă parte activă din managementul oricărui produs începe să prindă tracţiune şi asta e un lucru bun. Va mai trece ceva timp până când ideea se va transforma însă şi în practică pentru că doar a afirma un lucru nu înseamnă şi a îl face corect. 
 

 

 Care sunt modele tale în design? Ce persoane admiri cel mai mult în profesia asta şi de ce? Cum te auto-instruieşti tu, cum progresezi? 

 Modele au fost multe de-a lungul anilor, prea multe să le enumăr, dar cred că cel mai bun model e cel pe care ajungi să îl depăşeşti. Cel mai mult admir eroii necunoscuţi, dacă îi pot numi aşa, cei care lucrează zi de zi şi produc lucruri de calitate fără prea mare paradă. Din păcate, ca în multe alte meserii, de multe ori cei ce vorbesc cel mai mult o fac şi cel mai prost. 
 Muncă, muncă, şi iar muncă a€“ e cel mai bun mod de a căpăta experienţă. Lucrând la proiecte diverse, cu oameni diverşi, cu tehnologii diverse, astfel învăţ şi eu zi de zi din confruntarea cu provocări noi. A fi la curent cu tot ce e nou în domeniu e doar punctul de pornire. 
 

 Ai mai colaborat cu firme româneşti de când ai plecat din România? Care crezi că e starea designului în România la ora actuală în raport cu cel din SUA şi ce ar trebui făcut, dacă ar trebui ceva făcut? 

 Din păcate nu am mai lucrat cu vreo firmă românească de când am plecat. Spre ruşinea mea, nici nu prea am mai ţinut legătura foarte mult cu foştii colegi. Din cauza asta, nu ştiu dacă aş fi cel mai în măsură să îmi dau cu părerea despre starea designului în România la ora actuală. Am văzut lucruri bune şi foarte bune venind din ţara dar destul de puţine. Presupun că, la fel ca mai peste tot, motivul principal este lipsa de educaţie a publicului larg în ceea ce priveşte designul de calitate. Unul din cele mai importante roluri pe care trebuie să le aibă un designer bun este acela de educator. Din păcate, este şi cel mai uşor de trecut cu vederea. 
   

 Acum, prin Emblematiq, prestezi servicii pentru alţii. Ai planuri, în viitor, de a intră în antreprenoriat, în sensul de a înfiinţa un startup unde să lucrezi full time numai pentru el? Cum îţi vezi viitorul apropiat? 

 În viitorul apropiat probabil că nu voi face tranziţia către antreprenoriat. Ceea ce fac acum încă îmi oferă suficienţe satisfacţii spirituale şi materiale încât să mă ţină oarecum dependent. Eventual, o asemenea tranziţie mi se pare oarecum naturală dar nu e încă momentul potrivit. 
 

 

 Ce sfaturi ai pentru designerii români care vor să atingă un nivel de excelentă internaţională, neparasind totuşi ţara? Ce ar trebui să facă, să urmeze? 

 Să muncească din greu şi să muncească din pasiune. Sincer, nu există nici o reţetă magică. Dacă munceşti în fiecare zi de dimineaţă până seară, eventual ai să ajungi şi la rezultatul dorit. Ştiu că nu sună tocmai atrăgător şi nu se potriveşte cu noţiunea ce se tot vehiculează în ultima vreme şi pe care personal o urăsc de „rockstar designer” dar asta e realitatea. Partea bună e că, atâta timp cât eşti cu adevărat pasionat de ceea ce faci, nu ţi se mai pare muncă. 
 Ca şi designer din România lucrând pentru clienţi internaţionali, din păcate de multe ori mai există o barieră în plus, cea a prejudiciilor. Din nou, singurul mod de a o depăşi este perseverenţă. Până la urmă calitatea proiectelor ar trebui să vorbească de la sine. Dacă un potenţial client nu ştie încă să înţeleagă acest lucru, poate nici nu este clientul cu care să îţi doreşti să lucrezi. Compromisurile doar de dragul banilor dau dependentă şi pot fi cel mai nociv lucru pentru carieră unui designer. 
  
 
 
 Sunt destul de sigur că mai sunt designeri români care ar fi putut intra în acest top, dar probabil nu sunt atât de cunoscuţi şi probabil nimeni nu i-a nominalizat.  
 Oricum, asta e o hibă mai veche a noastră a€“ faptul că nu ne cunoaştem/recunoaştem valorile a€“ şi care poate ar merita un viitor articol. 
 
Să-i urăm mult succes lui Lucian în viitoarele lui proiecte şi, eventual, aventura în antreprenoriat (dacă se hotărăşte până la urmă să facă pasul)!