Partea întunecată a tratului ACTA, disecată de o lucrare academică

La mijlocul lunii martie, un studiu al Societăţii Academice Române, realizat de doctorul în etica noilor tehnologii, Constantin Vică, a disecat influenţa negativă pe care ar putea-o avea ACTA şi părţile ei negative. 

Studiul realizat de Constantin Vică atrage atenţia şi asupra modului cum a fost negociat tratatul. „Textul ACTA a fost făcut public în octombrie 2010 şi pe 23 august 2011 ca document oficial pe site-ul Consiliului Uniunii Europene. Cu toate acestea, variantele intermediare, de lucru, dar şi alte documente folosite în negocieri nu sunt nici astăzi publice", menţionează analiza.

În ianuarie 2010, Reporters sans frontieres şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la restrângerea libertăţii de exprimare prin prevederile ACTA. De asemenea, se arată în analiză, în februarie 2010 „European Data Protection Supervisor", instituţie independentă a UE, a formulat o opinie negativă privind felul în care ACTA tratează datele personale.

O altă mare problemă identificată de către Constantin Vică este că deşi „ACTA se declară un tratat comercial de combatere a contrafacerii prin măsuri atât la graniţă, cât şi în mediul digital, nu a fost negociat în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (WTO), Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale sau Organizaţiei Mondiale a Vămilor. Prima problemă care se naşte de aici este cea a părţilor afectate de acest acord - stakeholders: care sunt acestea?".

Riscurile ACTA pentru protejarea şi promovarea drepturilor fundamentale

„ACTA poate fi un acord care nu respectă şi nu dă prioritate drepturilor fundamentale în fața drepturilor de proprietate intelectuală. Unul dintre motivele populare de neliniște a fost controlul la frontieră al bagajelor personale. Articolul 14, alin. 2, precizează că statele „pot exclude cantități mici de mărfuri de natură necomercială aflate în bagajele personale ale călătorilor" (s.m.). Această prevedere nu exclude ab initio mărfurile din bagajele personale; în plus, nu se precizează ce înseamnă „natură necomercială", se mai arată în document.

De asemenea, se adaugă „Un alt motiv de neliniște provine din articolul 27, alin. 4, care forțează furnizorii de servicii online „să divulge rapid (s.m.) unui titular al dreptului suficiente informații pentru a identifica un abonat atunci când respectivul titular al dreptului a depus o cerere, suficientă din punct de vedere juridic". Furnizorii de servicii online sunt astfel obligați să încalce viața privată a unui abonat și secretul corespondenței, iar pentru aceasta titularul de drepturi poate depune doar „o cerere" - aceasta poate fi considerată o măsură disproporționată".

"În plus, alin. 5 și 6 ale aceluiași articol din ACTA intră în conflict cu articolul 30 din Constituție privind libertatea de exprimare și libertatea creațiilor de orice fel (pentru că pot fi interzise programe sau procedee care neutralizează „măsurile tehnice eficace" ale deținătorilor de drepturi de proprietate intelectuală - iar aceste programe și procedee sunt creații conform legii dreptului de autor sau legii privind brevetele de invenție)."

Riscul privatizării legii pentru internet

Conform Raportului ACTA, articolul 27 deschide calea unei privatizări a legii, Curţile de Justiţie „fiind înlocuite de contracte voluntare". „Impactul social poate fi major, destructurând modurile actuale de utilizare ale rețelei și dezvoltarea viitoare a internetului. În Irlanda, unde sistemul de cooperare voluntară deja funcționează, au fost trimise peste 300 de acuzații false utilizatorilor", se arată în Raport.

ACTA şi sancţiunile penale

"Sancțiunile prevăd „pedeapsă privativă de libertate" și „amenzi suficient de ridicate pentru a descuraja viitoare acte de încălcare" (articolul 24 al ACTA). ACTA nu conține destule elemente de siguranță care să garanteze că sancțiunile penale nu vor fi aplicate disproporționat sau arbitrar, în cazuri care nu aduc atingere drepturilor. Sancțiunile cuprinse în ACTA nu respectă standardele legale internaționale în vigoare."

ACTA, inovaţia, competiţia şi piaţa muncii

"ACTA poate avea un efect anti-competitiv. De asemenea, pentru că încălcările și sancțiunile vor fi introduse în legile naționale ale fiecărui stat membru în mod diferit, ACTA va avea un efect de fragmentare a pieței interne a Uniunii.

Va asigura ACTA mai multe locuri de muncă pentru industriile bazate pe drepturi de proprietate intelectuală? Niciun studiu de impact nu a fost cerut pentru a răspunde acestei întrebări. În același timp există studii care arată că protecția excesivă a drepturilor de proprietate intelectuală devine contraproductivă. Cel mai recent caz este implementarea HADOPI în Franța - măsurile luate au redus încălcarea drepturilor, dar nu au adus beneficii economice artiștilor sau producătorilor. În schimb, HADOPI are costuri mari de implementare, susținute din bugetul de stat."

ACTA şi sănătatea publică

"ACTA a fost prezentat ca un acord care vrea să protejeze publicul de produse contrafăcute nesigure. Dar cele mai multe pericole pentru sănătatea publică nu vin din încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală *8+, cel mult din contrafacerea unor mărci de medicamente. De asemenea, legislația națională în privința medicamentelor e strict. ACTA nu răspunde unor probleme cum ar fi poluarea, fumatul, managementul riscului și al dezastrelor etc. care au impact asupra sănătății populației."

Ce recomandări face Raportul despre ACTA al Societăţii Academice Române?

În urma prezentării se fac şapte recomandări privind ACTA.

1. Parlamentul României nu trebuie să consimtă prin ratificare la ACTA. Parlamentul poate amâna sine die ratificarea, dar nu o poate condiţiona.
2. E necesară o analiză la nivelul tuturor legilor româneşti privind drepturile de proprietate intelectuală, pentru a stabili în ce măsură prevederile ACTA pot fi introduse.
3. Sunt necesare studii de impact privind costurile sociale ale implementării ACTA, costurile economice şi cele legate de inovaţie.
4. Un studiu care să arate unde se plasează România pe harta proprietăţii intelectuale, care sunt interesele naţionale în acest domeniu şi care e raportul dintre proprietatea intelectuală şi accesul la medicamente, educaţie, informare şi cultură.
5. Trebuie analizat efectul ACTA asurpa diaspora.
6. Guvernul trebuie să se asigure că nu mai participă la negocieri secrete şi trebuie să asigure că va informa corect publicul şi va fi într-un dialog continuu cu societatea civilă.
7. Dezbaterile privind acordurile şi tratatele economice sunt necesare dintr-o perspectivă socială, nu doar dintr-una pur legală.