Paradoxul din România: avem Internet de mare viteză, dar prea puţini utilizatori
0
Sorin Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informaţională, a vorbit recent despre cât de bine stă România pe Internet, dar şi câţi utilizatori sunt pentru servicii esenţiale. Pe scurt: prea puţini.
Sorin Grindeanu a vorbit la International Digital Forum despre România, Internet şi utilizarea serviciilor online, afirmând că, deşi pare absurd, jumătate din populaţia României nu este utilizatoare de Internet. El a definit această "utilizare" drept accesarea Internetului de cel puţin o dată pe săptămână. "Motivele sunt mai multe, unul pe care-l văd şi la care se lucrează în acest moment este cel legat de anumite zone albe pe care în continuare le avem în România şi aici avem proiectul RO-NET, care-şi va găsi corespondenţă inclusiv în noul exerciţiu bugetar 2014-2020", a declarat Grindeanu, citat de Mediafax.
România are aproximativ 20 de milioane de locuitori, conform ultimului recensământ naţional, iar la Internet ar fi conectaţi peste 10 milioane de oameni. Pe scurt, jumătate din populaţia României, cum zice ministrul, dar ce nu arată aceste cifre este ponderea destul de mare a locuitorilor din mediul rural. Acolo, doar 28% din oameni au grup sanitar, dar 62% au acces la Internet. Totuşi, în zona urbană, 75% din oameni folosesc Internetul pentru mail, 75% pentru reţelele sociale, iar 67% pentru a căuta informaţii.
În această zonă a serviciilor, a făcut şi Grindeanu câteva declaraţii cel puţin surprinzătoare sau a pomenit date a căror sursă nu a menţionat-o. "Undeva la 20% din populaţia României a folosit acest tip de serviciu de e-commerce, iar e-banking-ul - 10%. Media europeană în acest moment este undeva în jur de 80%", a spus ministrul. Aici merită avute în vedere câteva date. În aprilie 2015, ING arăta, printr-un studiu realizat în mai multe ţări din Europa, că 25% din români folosesc servicii de mobile banking, în timp ce Turcia domină cu 65% (pe eşantionul lor).
Sorin Grindeanu, la Adevărul Live. FOTO Eduard Enea
Totuşi, când se raportează aceste cifre la penetrarea Internetului în fiecare dintre ţările în care s-a făcut studiul, România este la 15% şi Turcia la 35%, în top fiind Olanda cu 58%. În ambele instanţe însă la nivel european procentul este de 53%, respectiv 41%, nicidecum 80%. Într-adevăr, este preconizată o creştere imensă până în 2017, până la un miliard de utilizatori la nivel mondial, dar mai e până atunci. Cât despre "serviciu e-commerce", e vorba despre achiziţii online.
Odată cu mobile banking, oamenii sunt mai predispuşi să cumpere online. În România însă procentul de cumpărători online nu trece de 30%, conform celor mai multe statistici, dar s-ar putea să crească mai mult şi mai repede în următorii ani odată cu accesul la noile tehnologii. Mare parte din creşterea lentă a comerţului online este cauzată de reticenţa oamenilor de a plăti cu cardul.
Marea conectarea la Internet a României
Ministerul pentru Societatea Informaţională a anuţat, în ianuarie 2015, că, până la sfârşitul anului 783 de localităţi din România vor fi conectate la Internet, în cadrul proiectului Ro-NET: Construirea unei infrastructuri naţionale de broadband în zonele defavorizate, prin utilizarea fondurilor structurale. Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) derulează acest proiect în calitate de aplicant beneficiar începând cu 18 decembrie 2014.
Proiectul este cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi are o valoare totală de 377,84 milioane de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă (FEDR) este de 252,28 milioane de lei. Derulat pe parcursul a 11 luni, RO-NET vizează construirea unei infrastructuri naţionale de comunicaţii de bandă largă în scopul furnizării de servicii de comunicaţii în zone rurale defavorizate, care în acest moment nu au acoperire pentru servicii de internet de mare viteză.
Facebook vrea să conecteze următorul miliard de oameni la Internet folosind sateliţi. România încă se chinuie să conecteze aproximativ 10 milioane de oameni.
RO-NET va acoperi 783 din cele 2.268 de localităţi identificate în urma unui studiu de fezabilitate ca zone albe, cu eşec de piaţă, în care operatorii nu aveau planuri să investească. "Proiectul va contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urban şi rural, aducând internetul în bandă largă mai aproape de aproximativ 130.000 de gospodării cu circa 400.000 de locuitori, în jur de 8.500 de întreprinderi şi 2.800 de instituţii publice. Noua reţea de distribuţie va avea aproximativ 4.843 km", a precizat, în ianuarie, MSI.
Sorin Grindeanu a spus însă că are reţineri faţă de acest proiect din cauza perioadei de autorizări şi ceea ce a însemnat implementarea acestui proiect: peste 8.000 de autorizaţii sunt necesare pentru a începe lucrul în aceste aproape 800 de localităţi. El a precizat că, în acest moment, pentru 150 din 783 de localităţi există autorizaţii de construcţii obţinute.
În altă ordine a statisticilor, din cei 10 milioane de locuitori cu acces la Internet, opt milioane au cont de Facebook, iar mulţi dintre ei au un smartphone şi îl folosesc. În funcţie de modul de conectivitate pe care îl aleg, 91% din utilizatorii de Internet din mediul rural folosesc calculatorul, 18% tableta şi 59% telefonul mobil. În zona urbană, unde accesul la computere şi Internet fix e mai răspândit, doar 45% folosesc telefonul mobil. Internetul pe care România l-ar răspândi prin localităţi trebuie să ţină cont şi de aceste dispozitive.
Se încarcă comentariile...
