INTERVIU Idei care se nasc şi cresc pe internet. Despre crowdfunding în România

INTERVIU
Idei care se nasc şi cresc pe internet. Despre crowdfunding în România

Cele trei fondatoare ale platformei crestemidei.ro

Unul dintre cele mai importante trenduri din lumea internetului în ultimii doi ani a fost reprezentat de procesul de crowdfunding. În română, acest lucru se poate traduce ca strângere de fonduri cu ajutorul utilizatorilor, care donează o sumă pentru că ei cred în proiect şi vor să îl vadă realizat. În România, procesul de crowdfunding este doar la început şi nu au apărut foarte multe site-uri de acest tip.

Ştiri pe aceeaşi temă

Istoria crowdfunding-ului începe departe de timpurile internetului, în secolul al XVII-lea, când abonamentele cititorilor finanţau cărţile viitoare. De asemenea, în momentul construirii Statuii Libertăţii, oficialităţile au rămas fără bani pentru piedestal. Joseph Pulitzer a organizat o chetă prin intermediul ziarului său, „New York World“. El a reuşit să strângă 100.000 de dolari în doar şase luni de la 125.000 de persoane. În timpurile noastre, primul site de crowdfunding a fost ArtistShare, dedicat muzicii. Cele mai cunoscute site-uri înmomentul de faţă sunt IndieGoGo, Kickstarter sau GoFundMe, deschise din 2008 până în 2010. De asemenea, o estimare arată că la sfârşitul lui 2012 ar fi existat 530 de astfel de platforme.

Crowdfunding de Cluj


În România, startul crowdfunding-ului s-a dat mai târziu, dar avem deja trei platforme, dintre care unele şi-au arătat deja rezultatele. Multifinantare.ro, mindfruit.ro şi crestemidei.ro sunt rezultatul aplicării unei idei din străinătate pe publicul român. Până acum, câţiva oameni cu idei au putut să îşi finanţeze proiectele pentru care nu aveau bani la început. De asemenea, astfel de platforme sunt folositoare şi pentru că publicul este foarte implicat şi există un feedback asupra produsului încă de dinainte de a-l lansa. Astfel, oamenii cu idei pot să-şi modeleze ideile în funcţie de cerinţele celor care îi finanţează.

Crestemidei.ro a fost fondat de trei fete din Cluj, care au descoperit conceptul pe internet. Cătălina Amihăiesi este fundraiser (n.r. − căutător de fonduri) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi a venit cu ideea platformei, Oana Ecaterina Man lucrează la o firmă IT din Cluj, iar Judit Katona lucrează la o firmă care face aplicaţii pentru mobil.

La nivel mondial, au existat proiecte care au primit milioane de dolari din crowdfunding. Poate exemplul de succes este Pebble, o firmă care dorea să construiască un ceas inteligent, care să se conecteze la iPhone sau Android. Proiectul a fost finanţat în proporţie de 10.266%, adunând peste 10 milioane de dolari. Ouya, o consolă de jocuri construită pe Android, a strâns 9 milioane de dolari. De asemenea, locuitorii din statul Illinois au reuşit să strângă 175.000 de dolari pentru a salva un teatru istoric din zonă. Un muzeu dedicat lui Nikola Tesla a fost finanţat cu 1,3 milioane de dolari, după un proiect numit „Let's Build a Goddamn Tesla Museum“ (Haideţi să construim un nenorocit de muzeu al lui Tesla!).

Cum funcţionează crowdfunding-ul?

Platformele de crowdfunding sunt o necunoscută încă în România, dar sistemul lor de funcţionare este unul foarte simplu. Oricine are proiecte creative se poate înscrie pe un asemenea site. De obicei, Kickstarter, cea mai mare platformă din lume, este una pe care au avut succes proiectele din tehnologie, iar IndieGoGo este mai îndreptată şi spre proiecte artistice. Dar majoritatea au secţiuni pentru orice proiect, de la artă, la presă sau tehnologie.

Iniţiatorul proiectului construieşte strategia şi se gândeşte şi la metode de promovare sau recompense pentru cei care oferă bani. Astfel, un proiect are un timp de „incubaţie“ de maximum 90 de zile în care poate strânge fonduri şi o ţintă de buget pe care o doreşte atinsă. Fiecare platformă funcţionează diferit. De exemplu, crestemidei.ro sau Kickstarter utilizează metoda totul sau nimic. Aceasta înseamnă că dacă la finalul celor 90 de zile nu ne-am atins ţinta de buget, banii se întorc la finanţatori. Pe IndieGoGo, există şi o modalitate flexibilă de finanţare, cu un comision de 9% pentru platformă. Astfel, dacă la finalul campaniei am primit bani, dar nu ne-am atins obiectivul, putem să-i folosim, dar doar după ce oferim 9% către IndieGoGo.

Recompensele pentru finanţatori sunt de multe ori simbolice. De exemplu, un proiect lansat de curând pe IndieGoGo, al românului Dragoş Rouă, pentru cartea sa „Being a Digital Nomad“ (n.r. – să fii un nomad digital), doreşte să strângă 9.000 de dolari şi oferă beneficii finanţatorilor. Cei care oferă 5 dolari primesc o copie digitală a cărţii, cei care dau 15 dolari primesc o carte obişnuită, pentru 50 de dolari vom primi trei cărţi, iar pentru 1.000 de dolari numele nostru va fi menţionat pe ultima copertă, pe toate ediţiile cărţii.  Dacă un proiect şi-a atins sau şi-a depăşit obiectivul, atunci va începe să lucreze cu acei bani pentru dezvoltarea lui şi va oferi informaţii permanent către susţinători. Avantajul acestui sistem este că viitorii utilizatori sunt aproape rezervaţi, pentru că ei vor urmări proiectul îndeaproape.

Greşelile celor care se vor finanţaţi

Deşi sistemul pare simplu, foarte multe proiecte sfârşesc prin a avea doar câteva sute de dolari finanţare. Andrea Lo, şeful de Piggybackr, o platformă de crowdfunding, a declarat pentru „Forbes“ că una dintre cele mai mari greşeli a celor care lansează proiecte este reprezentată de aşteptările prea mari. „Unii au aşteptări foarte mari şi ţeluri prea înalte. Realitatea este că majoritatea proiectelor adună doar câteva mii de dolari. E mai bine să atingi un scop mai mic şi să-l depăşeşti“, spune Lo.

De asemenea, o mare problemă este supralicitarea crowdfunding-ului ca o metodă de succes absolut. „E un mecanism foarte puternic pentru marketing şi pentru finanţarea unor cauze sociale, dar mulţi antreprenori supraestimează puterea sa. Cea mai mare greşeală pe care o fac antreprenorii este să nu investească într-o asemenea campanie. Dacă nu promovezi campania, ea nu va avea succes doar prin caracteristicile ei“, susţine şi americanul David Boyce de la platforma de crowdfunding Fundly.

Presă finanţată public

De Correspondent, o companie olandeză din Amsterdam, a reuşit să strângă un milion de dolari de la 15.000 de persoane (şi posibili viitori cititori) printr-o campanie de crowdfunding care a durat doar opt zile. Proiectul este unul care promovează jurnalismul de calitate şi genul de slow journalism, adică textele lungi şi foarte bine documentate. Creatorii site-ului intenţionează să-l lanseze la sfârşitul lui septembrie cu ajutorul fondurilor strânse şi să nu aibă reclame pe platformă.

Poveste românească de succes

Ariel Constantinof este un tânăr din Bucureşti care a reuşit să îşi finanţeze proiectul în doar 24 de ore. La 22 de ani, Ariel nu e un necunoscut. S-a născut în Israel, dar s-a mutat cu familia în România la 7 ani. El a fost exmatriculat de la şcoală după un text de pe blogul personal. Are o afacere de curierat rapid pe bicicletă, Tribul, iar acum va scoate o carte finanţată în totalitate prin crowdfunding.

Am vorbit prima oară cu Ariel despre acest lucru în februarie, după prima zi de finanţare, când proiectul ajunsese deja la limita stabilită. La finalul campaniei, el a reuşit să aibă 65 de susţinători pentru carte, care i-au oferit 4.344 de lei din cei 2.000 de lei ceruţi iniţial. Cea mai mică donaţie pe care a primit-o a fost de 20 de lei, iar pentru acest lucru finanţatorii au primit cartea sub forma unui e-book. Cei care au oferit 30 de lei sau mai mult au primit cartea în vorba ei tipărită, iar pentru cei care au dat 80 de lei cadoul este introducerea numelor lor în ediţia tipărită a cărţii. De asemenea, Ariel a avut şi trei susţinători care au oferit mai mult de 250 de lei, aceştia urmând a avea numele publicat pe coperta cărţii, vor avea cinci exemplare gratuite şi cartea în forma sa digitală.

Nu ai nevoie de bani!

Ariel a scris cartea ca o poveste a afacerii sale de curierat pe bicicletă, Tribul. „E povestea afacerii mele. Am scos tot felul de învăţături legate de monetizarea pasiunii. E un fel de ghid pentru începători când vine vorba de a face ceva din pasiune. Nu cred în reţete, dar sunt lecţii valoroase pe care le-am învăţat şi eu“, spune băiatul.

El a ales crowdfunding-ul pentru oportunitatea de marketing. „Ştiu despre oameni că atunci când rezonează cu ceva sunt fericiţi    să te ajute. Ştiind că există o mulţime de oameni ce vor să-şi dea demisia pentru a-şi urma pasiunea, m-am gândit că vor rezona cu mine şi le va face plăcere să mă susţină. Crowdfunding-ul este doi în unu: strângi bani şi faci o campanie extraordinară de lansare şi prevânzare. Şi aşa a fost“, mărturiseşte băiatul.
Mottoul lui Ariel Constantinof, care poate fi mottoul oricărei persoane care doreşte să se apuce de crowdfunding? „Nu ai nevoie de bani!“ Tânărul consideră că oamenii se blochează la nevoia de a avea un capital iniţial. „Adevărul este că ai nevoie de bani doar într-un anume punct al oricărui proiect, nu de la bun început. 90% din oamenii care-şi urmează pasiunea au renunţat, crezând că nu au resurse. Mare greşeală. Eu nu am investit niciun leu iniţial. Mereu a existat o soluţie“, încheie Ariel Constantinof.

Am vorbit cu cele trei fondatoare ale platformei crestemidei.ro, iar mai jos aveţi interviul integral. 

 

Explică-mi (eu fiind publicul) în română crowdfundingul...Crowdfunding-ul tradus în română înseamnă finanţare din partea mulţimii. Se referă la finanţarea unei idei prin sume mici, de către un număr mare de oameni „obişnuiţi”, interesaţi să contribuie la realizarea ei. Valoarea donaţiilor poate fi orice sumă pe care şi-o permite sau pe care doreşte susţinătorul să o doneze proiectului, iar pentru asta primeşte o recompensă. Tocmai din acest motiv recompensele au o valoare simbolică, importantă pentru susţinător. Ele sunt unice şi, în majoritatea cazurilor, se pot obţine exclusiv prin contribuţia realizată în timpul campaniei (cum au fost timbrele şi cărţile poştale ale Mariei Surducan în proiectul Prâslea cel Voinic şi Merele de Aur). Spre deosebire de alte metode de strângere de fonduri, crowdfunding-ul îţi permite să îţi construieşti o comunitate care îţi urmăreşte activitatea, te susţine (nu doar cu bani, ci şi cu promovare) şi e mereu curioasă să descopere lucruri noi despre tine. În crowdfunding întâlneşti oameni care îţi rămân alături o persoană mai lungă de timp şi care-ţi vor oferi un feedback sincer.

 

Când aţi descoperit pentru prima oară conceptul de crowdfunding şi de ce v-a atras?

Cătălina: Am citit despre crowdfunding în 2010 şi am înţeles ce putere are abia când a luat amploare în Statele Unite ale Americii. Pentru mine este o modalitate excelentă de finanţare a iniţiativelor creative din România din artă, tehnologie, mediu, educaţie, iniţiative care se bazează momentan pe fonduri publice sau sponsorizări din sectorul privat. E tentant să deschizi aceste iniţiative către românii interesaţi să facă o donaţie pentru dezvoltarea lor.

Oana: Auzisem de concept de pe internet, însă l-am înţeles cu adevărat doar în momentul în care ni l-a explicat Cătălina. Am văzut în crestemidei.ro şansa de a schimba ceva în bine, în jurul meu, pentru a nu mai auzi scuza „nu se poate”. 

Cătălina. Am văzut în crestemidei.ro şansa de a schimba ceva în bine, în jurul meu, pentru a nu mai auzi scuza „nu se poate”.

Judit: Am intrat în contact cu acest concept prin Cătălina, în iunie 2011. M-a atras oportunitatea pe care o oferă omului de rând, fără capital de investit, de a contribui la realizarea unei idei. Sentimentul de satisfacţie este de nedescris. De asemenea, reprezintă o modalitate extraordinară pentru un studiu de piaţă, promovarea unei idei, mobilizarea comunităţii pentru ceva ce poate îmbunătăţi viaţa de zi cu zi.

Cum depăşiţi preconcepţia că crowdfundingul este o pomană, lucru reproşat de exemplu în comentariile unor articole despre sistemul acesta?
Crowdfunding-ul este încă un concept care nu e înţeles corect în România, din acest motiv uneori se fac referi la el ca fiind „cerşit” sau „pomană”. Motivele şi mecanismul acestuia sunt însă diferite de cele ale pomanei. În crowdfunding nu vorbim de donaţia din milă, ci de susţinerea unei idei în care credem şi pe care ne dorim să o vedem realizată. De asemenea, un astfel de demers are la celălalt capăt o echipă responsabilă ce realizează un proiect al cărui impact se resfrânge în comunitate, în majoritatea cazurilor. Având în vedere că în România până în prezent donaţiile au fost aproape întotdeauna legate de o cauză umanitară sau de Biserică, nu este o surpriză pentru noi că acest „reproş” există uneori. Astfel, una dintre provocările noastre este să corectăm această percepţie greşită şi să informăm publicul corect referitor la ceea ce înseamnă crowdfunding-ul.

De ce aţi recomanda cuiva crowdfunding-ul pentru o afacere?
Un beneficiu important al unei campanii de crowdfunding este primirea de feedback din partea publicului ţintă cu privire la conţinutul idei lansate. Finanţarea acesteia sugerează interes, pe când lipsa finanţării poate indica nevoia unei testări suplimentare. Practic, este un studiu de piaţă cu costuri foarte mici. De asemenea, o campanie de crowdfunding creează deja o comunitate în jurul idei înainte ca aceasta să fie implementată la o scară mai largă, comunitate care promovează mai departe ideea gratuit şi cu o credibilitate mai mare decât orice efort tradiţional de marketing.

Ce investiţie iniţială a necesitat site-ul?
Investiţia iniţială,care include designul şi realizarea platformei s-a ridicat la suma de 3.500 de euro.

Ce echipă tehnică aveţi în spate?
Codul platformei a fost construit în limbajul Ruby on Rails şi a pornit de la codul sursă făcut public de către Catarse.me. Dezvoltarea codului pentru platforma crestemidei.ro în forma în care o vedeţi azi a fost realizată de către o firmă de IT din Cluj. Dorim să le mulţumim acelora care ne-au recomandat să ne orientăm spre open-source şi oamenilor care ne-au ajutat la testarea platformei înainte de lansare.

Ce fel de investiţii tehnice şi securizări trebuie făcute la un site unde există tranzacţii direct cu bani. Cum aţi reuşit să vă descurcaţi?
Am analizat ofertele furnizorilor naţionali de soluţii de plată online care oferă garanţii din punct de vedere tehnic, au puţine plângeri, ne oferă un serviciu bun de suport şi un raport convenabil între calitate şi preţ. Am ales Mobilpay, o soluţie de plată folosită de mari retaileri online din România şi am integrat modulul lor de plată cu codul nostru sursă. Practic, fiecare donaţie iniţiată pe platformă este procesată de către furnizorul nostru, Mobilpay, şi nu de platforma crestemidei.ro. Tranzacţiile efectuate prin Mobilpay sunt securizate prin tehnologie „3D secure” ce asigură o securitate ridicată a tranzacţiilor online.

Până acum ce venituri aţi reuşit să aduceţi din site? Nu vorbesc de profit, ci efectiv venituri.
Crestemidei.ro reţine un procent de 7% din donaţiile unui proiect care şi-a atins targetul. Până în acest moment trei campanii s-au finalizat şi şi-au atins targetul, însumând donaţi în valoare de 19.994 de lei. Aplicând procentul nostru, veniturile platformei se ridică la 1.400 de lei.

Cât costă să întreţii un asemenea site momentan şi când aţi dori să vă extindenţi?
Momentan întreţinerea, costurile de hosting şi mentenanţa IT, sunt gratuite şi vin din partea firmei cu care lucrăm şi căreia îi suntem foarte recunoscătoare. În momentul în care am avut peste 3.000 de vizitatori unici pe zi pe platformă, ne-am dat seama că a venit momentul să investim mai mult în infrastructura de IT, astfel încât momentan căutăm resurse pentru a îmbunătăţi experienţa utilizatorului cu crestemidei.ro

Ce feedback (pozitiv sau negativ) aţi primit până acum de la utilizatorii simpli, dar şi de la cei care şi-au finanţat proiectele?Feedback-ul a fost extraordinar, oamenii ne-au felicitat pe reţelele sociale încă din momentul când am lansatideea de a avea un site de crowdfunding în România. Am atras primii parteneri foarte repede, oameni care au crezut încă de la început în crestemidei.ro şi care ne sunt alături şi acum, oferindu-ne consultanţă şi o serie de servicii pro bono de care orice proiect are nevoie la început. După ce ne-am lansat am primit sugestii legate de îmbunătăţirea experienţei utilizatorului pe platformă, sugestii pe care le discutăm în permanenţă cu echipa noastră tehnică. Câteva momente emoţionante au fost când o prietenă ne-a spus că suntem date ca exemplu de bune practici în promovarea online la conferinţa Google organizată în România sau când o profesoară ne spunea cum îşi încurajează elevii să creeze proiecte şi idei pe care să şi le realizeze pe platformă. Cei care şi-au finanţat proiectele ne-au povestit emoţionaţi despre experienţa unică de a primi donaţii de la persoane necunoscute care îşi doresc să contribuie la realizarea ideii lor, despre bucuria de a-şi vedea visul împlinit.

Care sunt proiectele care au fost introduse până acum pe site?
Platforma este activă începând cu sfârşitul lunii decembrie 2012 şi până în acest moment a găzduit patru proiecte din domenii diferite.

- romanul grafic al ilustratoarei Maria Surducan - „Prâslea cel Voinic şi Merele de Aur” a strâns 12.735 de lei, faţă de cei 10.000 de lei.
- Centrala de Escaladă din Cluj - proiect finanţat 107% pe 18 februarie 2013.
- cartea lui Ariel Constantinof, intitulată „Cartea asta se vinde precum pâinea caldă”, un proiect care şi-a atins targetul propus în mai puţin de 24 de ore de la lansare, iar la finalizarea campaniei a ajuns la 217%.
- un proiect independent de fotografie documentară care-şi propune un studiu aprofundat al unor foste centre industriale ale României. Ioana şi Marin sunt abia la începutul proiectului lor, Post-Industrial Stories şi puteţi să le urmăriţi activitatea săptămânal pe platformă.

Care este următorul pas pentru voi, în dezvoltarea site-ului? Momentan sunt doar trei proiecte. Par puţine. Cum treceţi mai departe?

Fiind un concept relativ nou în România, este nevoie de educarea pieţei şi aici ne referim atât la potenţialii donatori, cât şi la creatorii de proiecte. Având deja trei poveşti de succes la activ în mai puţin de trei luni, demonstrând că a crea o idee creativă poate strânge şi până la 3.000 de euro în 90 de zile, ne vom concentra pe a descoperi şi clădi încrederea celor cu idei inovatoare că această alternativă de finanţare este una reală şi extrem de accesibilă lor. Iar de cealaltă parte, ne vom strădui să comunicăm cât mai bine românilor că sprijinul lor, oricât de mic ar fi, poate construi ceva de valoare, că acest mecanism de finanţare este unul transparent şi că ţine doar de noi să ne îmbunătăţim viaţa.

Când veţi dori să trageţi linie şi să vedeţi dacă site-ul merge aşa cum vă aşteptaţi? (aici vine şi curiozitatea – la ce vă aşteptaţi de la el în momentul când l-aţi lansat).
Considerăm că 2013 este anul în care crestemidei.ro îşi poate dovedi utilitatea şi putem obţine o serie de indicatori cu privire la funcţionarea crowdfundingu-ului în România. Aşteptărule sunt construite pe baza unei realităţi din afara ţării sau a proiectelor umanitare desfăşurate în ţară. Este o premieră să aduni proiecte creative şi să le sprijini în demersul de strângere de fonduri de la mulţime.

De ce aş alege Creştem Idei şi nu Indiegogo?
În prezent sunt peste 500 de platforme de crowdfunding în lume. Alegerea uneia pe care să-ţi lansezi ideea ţine de publicul căreia te adresezi. Dacă ideea ta are potenţialul de a deveni ceva relevant pentru întreaga lume, are sens să alegi Kickstarter sau Indiegogo. Dacă, în schimb, este relevantă şi se adresează publicului românesc - în interiorul ţării sau în afara acestora, nu ar avea sens s-o lansezi pe o platformă străină, pentru că publicul acesteia nu ar sprijini-o. Un exemplu relevant în acest sens este campania Anim'Est derulată pe o platformă din Franţa în 2012, care a strâns o sumă insignifiantă, tocmai pentru că motivaţia unui francez de a sprijini un festival de film din România nu a existat.

Aţi încercat să obţineţi finanţare prin resurse neconvenţionale, cum ar fi angel investorii?
Fiind o asociaţie non-profit, acest lucru nu ar fi posibil. Am încercam să găsim un partener, o firmă IT, care să ne construiască platforma. Însă în momentul solicitării nu am găsit o firmă din Cluj care să aibă timp suficient pe care l-ar fi putut dedica acestui proiect. În schimb, am derulat o campanie de crowdfunding proprie în octombrie 2012 prin care nu numai că am testat conceptul de crowdfunding pentru prima dată în România, dar am strâns puţin peste 1.000 de euro, bugetul propus pentru a completa investiţia noastră în realizarea ei.

Cum se împacă trei femei cu un startup online în România? Care sunt provocările?
Am spune că ne descurcăm destul de bine. Două dintre noi lucrăm în jobul de zi cu zi în companii de IT, ceea ce ne ajută să înţelegem mai bine cum funcţionează partea tehnică a lucrurilor. Apoi, avem parteneri şi voluntari care, la fel ca noi, cred în acest proiect şi contribuie cu ce avem nevoie. Provocarea vine însă din caracteristica acestui startup de tip„oul şi găina”: proiecte vin dacă există comunitate care să le susţină, iar susţinătorii vin dacă există proiecte interesante pe platformă. Nu este deloc uşor să începi un astfel de proiect, învăţăm în fiecare zi câte ceva, însă motivaţia noastră de a scoate la lumină, de a sprijini creativitatea şi inovaţia autohtonă este suficient de mare pentru a ne duce mai departe.

Aţi studiat piaţa până să vă lansaţi. Care ar fi unul dintre secretele succesului în crowdfunding pentru cineva care doreşte să îşi dezvolte afacerea?
Crowdfunding-ul, ca orice mecanism de strângere de fonduri, presupune construirea încrederii între părţile implicate: încredere că te poţi implica într-o campanie susţinută, de 30 sau de 90 de zile, încrederecă poţi livra ceea ce promiţi, încredere că proiectul tău va face o diferenţă. Când oferi unei persoane necunoscute oportunitatea de a se implica în proiectul tău printr-o donaţie şi de a-l aduce mai aproape de realizare, trebuie să comunici mult, să menţii transparenţa cu privire la realizarea lui şi să fii dispus să ceri şi să analizezi feedback-ul primit.

Daţi-mi un titlu pentru articol. Cum ar suna un material despre Creştem Idei?
Crestemidei.ro sau crowdfunding de România lansat la Cluj

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: