Cum arată Internetul viitorului şi ce oportunităţi ratează România, dacă nu îşi duce reţeaua la cea mai mare viteză
0
Internetul nostru e rapid şi s-a ridicat pe tehnologie nouă. Dar această tehnologie, fibra optică, nu ajunge, propriu-zis, şi la utilizatori, iar asta pune România pe locul 23, în timp ce Bulgaria şi Ungaria, rivale tradiţionale sunt mai sus. Iată de ce ar trebui să ne pese de fibra optică şi s-o cerem de la furnizorii de Internet.
Între 18 şi 20 februarie s-a desfăşurat în Stockholm, Suedia, conferinţa FTTH (Fibre-to-the-home) dedicată Internetul de mare viteză pentru utilizatori. „Tech Adevărul“ a fost acolo. Oamenii, în frunte cu Karin Ahl, preşedinte FTTH, şi Hartwig Tauber, director general FTTH, au vorbit, uneori utopic, despre lumea online a Europei.
Vorbesc utopic, deoarece ţări ca Suedia, Lituania şi Letonia sunt sus, susţin cu sute de milioane de euro Internetul prin fibră optică până în casă, pe când Marea Britanie şi Germania încă mai „mulg“ vechile cabluri de cupru. Într-o discuţie pe care am avut-o cu Tauber mi-a spus că sunt la mijloc bani. „Au investit la început în infrastructură, au creat reţele foarte mari bazate pe cabluri de cupru, iar de atunci caută recuperarea investiţiei. E mai greu în astfel de ţări“, a afirmat acesta.
Asta e situaţia granzilor din Europa, dar România cum stă? Din cum prezintă Tauber situaţia, şi bine, şi rău. „România a pornit de la zero şi a pornit cu cea mai nouă tehnologie. E mai uşor să faci aşa. Are de recuperat în ceea ce priveşte fiber to the home“, a explicat acesta. Practic, e ca şi cum am avea autostrada gata finalizată, dar primii 10 kilometri până la ea sunt pe drum presărat cu gropi, maşina rulează încet, cu atenţie. Aceasta este, pe scurt, fiber to the building sau, după cum a ajuns cunoscută în oraşele României, fibra optică până în scara blocului. Din scară în apartament mai rămân cei 10 kilometri cu hârtoape.
De ce avem nevoie de Internetul acesta, în bandă largă
Internetul, propriu-zis, e destul de sterp. Există, en gros, Facebook, YouTube, servicii de email şi site-uri de ştiri. Acesta nu este tot Internetul, însă, sau cel puţin nu va mai fi pentru mult timp. „Internetul este mult mai mult, e vorba de case inteligente, maşini autonome. Suntem la începutul redefinirii Internetului, iar acum avem nevoie de infrastructură pentru cel nou“, mi-a explicat Tauber.
Noul Internet la care se referă este cel cu care intrăm în contact prea puţin. E vorba de Big Data, un concept încă „neprietenos“. E vorba de Internetul Lucrurilor, unde totul este interconectat şi conectat la web. Directorul a furnizat un exemplu simplu, cu maşinile autonome. Dacă ele „discută“ între ele, în momentul în care cea din faţă frânează, cele din spate vor şti, iar ele vor încetini treptat, prevenind accidentele. La fel, sistemul central va ţine cont de asta, va lua în calcul un ambuteiaj şi va încerca să-l prevină fluidizând astfel traficul.
E vorba aici de câteva secunde, dar secunde în care „creierul“ din cloud a calculat totul la fel cum Deep Blue calcula cu mult înainte de Garry Kasparov mutările la celebrele partide de şah dintre cei doi.
Importanţa pentru economie
Olof Zetteberg, director Stockholm Business Region, a vorbit în conferinţa de presă de la FTTH despre posibilităţile pe care n-ar trebui să le rateze ţările. „Reţelele de fibră sunt importante când vine vorba de atragerea şi crearea unui mediu bun pentru afaceri. Companiile depind de un Internet de mare viteză. Asta duce, după cum se vede în Suedia, la dezvoltarea serviciilor electronice“, a afirmat acesta. Suedia a investit, conform Anna-Karin Hatt, ministrul pentru Tehnologia Informaţiei şi Energie, circa 250 de milioane de euro în fibră optică şi a câştigat, în 2013, 550 de mii de noi abonaţi.
Dezvoltarea economică despre care vorbeşte Zetteberg este susţinută de estimarea din august 2013, publicată pe site-ul Stockholm Region, potrivit căreia reţeaua deschisă disponibilă celor interesaţi a generat venituri de aproape două miliarde de dolari. „Noi am dezvoltat o infrastructură pe care o pot folosi toţi cei implicaţi“, a mai spus Zetteberg.
Dincolo de aces Internet nou e vorba şi de noi domenii. E vorba de medicină, în primul rând. E vorba de munca la distanţă, de gaming şi alte servicii care pot creşte pe Internetul de mare viteză. Când vine vorba de eHealth, Tauber susţine că acesta e cel mai important domeniu. „Europa îmbătrâneşte şi e costisitor să aloci câte un medic pentru vizită la fiecare pacient, e costisitor şi să creezi centre speciale pentru bătrâni. Dar ei pot fi consultaţi la fel de bine şi printr-un robot, de la distanţă. Şi asta mai repede“, a explicat acesta.
Monitorizarea sănătăţii prin dispozitive mobile şi comunicarea direct cu un medic.
În ciuda optimismului pe care îl arată aceşti oficiali, inclusiv Tauber, directorul FTTH a spus că noul Internet nu va fi atât de simplu de dezvoltat, nu atât de curând, dar e vorba de o muncă în derulare. „Trăim o a doua revoluţie industrială. E o revoluţie digitală. Nepoţii noştri se vor uita în urmă şi vor spune: «Da, ce au creat strămoşii noştri ne ajută nesperat de mult»“, a afirmat acesta. E, cum ar spune americanul, work in progress.
Fibra optică la control (cu multe cifre şi procente)
Potrivit companiei de analiză Heavy Reading, o ţară atinge pragul de maturitate a conexiunilor la Internet de mare viteză prin fibra optică în momentul în care rata de penetrare ajunge la 20% din numărul de locuinţe din acea ţară. Până acum, doar nouă ţări din lume au atins acest prag şi doar trei dintre ele sunt din Europa. Emiratele Arabe Unite conduc în clasamentul Global FTTH cu un procent impresionant de 85% dintre utilizatori, urmate de Coreea de Sud, Hong Kong, Japonia, Singapore şi Taiwan, cu rate de utilizare cuprinse între 63% şi 37%.
Conform cifrelor FTTH, Lituania este cea mai dezvoltată ţară din Europa în ceea ce priveşte Internetul în bandă largă. Are o acoperire de 100% şi o rată de penetrare a de 34% din toate locuinţele. Urmează Suedia cu rata de 26,5% şi Letonia cu 23,3%. România este pe locul 23, are o rată de 1,3% şi 99 de mii de abonaţi. În faţa României sunt Italia, respectiv Elveţia, aceasta din urmă fiind nou intrată. Stă România rău sau nu? Ei bine, în comparaţie cu ţările vecine stă destul de rău.
Bulgaria este pe locul 6 cu 450 de mii de abonaţi care reprezintă 15,7% din toate locuinţele ţării. Ungaria este pe locul, rata e de 9% şi sunt 345 de mii de abonaţi. E vorba însă de zona EU28, astfel că trebuie menţionate şi celelalte state. Rusia are aproape 9 milioane de abonaţi (rata de 16,2%), cu 1,4 milioane de abonaţi câştigaţi în 2013, Ucraina are 1,3 milioane şi Turcia 1,1 milioane. Sunt ţări mari cu cifre mari.
La anul, conferinţa FTTH va fi în Varşovia, Polonia. La anul, Germania şi Marea Britanie sunt aşteptate în top. La anul se mai face un bilanţ. La anul. Dezvoltarea însă trebuie să înceapă de ieri (sic!). 4G sună bine, e uşor de rotit în campanii de marketing, dar nicio conexiune wireless nu e posibilă fără cablu care să o lege la Internet. Iar cablul, dacă e din cupru şi nu fibră optică, e ca ţestoasa care se întrece cu iepurele. L-ar putea întrece, dar basmele sunt credibile doar în cărţi.
Se încarcă comentariile...
