Împărţirea maşinii este o strategie întâlnită printre tineri FOTO Shutterstock

Odată cu transformarea internetului într-un mediu social, transportul şi cazarea alternativă s-au digitalizat. În România, couchsurfing-ul şi carpooling-ul sunt deja fenomene consacrate, care au site-uri specializate.

E august. Mai ai două zile până la concediu. Te-a părăsit prietena, munca nu te satisface, în clădire sunt 30 de grade pentru că patronul e prea zgârcit să vă dea aer condiţionat. Ai şapte zile libere. Primele pe anul acesta. Dar nu ai maşină, nu ai bani de tren. Aşa că intri pe internet, găseşti pe cineva care se duce cu maşina din Bucureşti la Timişoara. Ai o cunoştinţă acolo, tocmai ce se duce la Viena, aşa că obţii un loc în maşina lui. Cu ajutorul unui site de couchsurfing găseşti pe cineva din Austria care are un loc de oferit în casă. Totul e pe gratis. Bine ai venit în lumea în care internetul te ajută să te cazezi şi să găseşti transport în mod gratuit.

Transformarea internetului din platforma 1.0 de acum câţiva ani, într-un portal către oameni, odată cu deschiderea reţelelor sociale, a digitalizat activităţi offline. Autostopul de la marginea drumului s-a transformat într-un status, iar cazarea la oameni necunoscuţi nu se mai face cu ajutorul prietenilor comuni, ci prin site-uri specializate. Fenomenul din urmă se numeşte couchsurfing şi vine de la site-ul couchsurfing.org, fondat în 2004, care este o reţea socială cu oameni care caută cazare. În martie 2013, platforma a ajuns la 6 milioane de membri în 100.000 de oraşe din lumea întreagă. Practic, după înscriere, un utilizator îşi prezintă casa, oraşul şi posibilităţile de cazare. Reţeaua se dezvoltă în funcţie de review-uri. Dacă cineva a fost apreciat de multă lume, va fi căutat mai des.

<strong>Împarte o casă cu un străin</strong>

Andrei Ioniţă este jurnalist independent şi dezvoltator de site-uri. El a fost acum trei ani la Strasbourg la Consiliul Europei şi avea nevoie de cazare. A intrat pe un site de couchsurfing, deoarece nu voia să dea 40 de euro pe noapte pentru cazare. „Am găsit mulţi pe couchsurfing, am scris multe mesaje şi am primit multe refuzuri. Până la urmă am găsit, m-am uitat la ce au zis şi ceilalţi şi dus am fost“, spune tânărul.

El a stat o săptămână la Strasbourg, dar experienţa couchsurfing-ului înseamnă şi o aventură puţin exotică. „După prima zi singura persoană vorbitoare de engleză a plecat, dar după ceva limbaj nonverbal şi franceza din generală, am reuşit să o punem de o petrecere la finalul săptămânii“, povesteşte Andrei. Pentru el, experienţa a fost una plăcută, deoarece a stat pe gratis, a mâncat gratuit şi a băut vin şi chiar a avut şi o cheie de la casă. Dar nu toate aventurile se termină în felul acesta, mai ales pentru cei care cazează oameni.

Alexandra Pele s-a dus iniţial către couchsurfing pentru că pregătea o excursie la Amsterdam în 2009 şi avea nevoie de cazare. După ce a găsit loc la hosteluri, nu a mai fost nevoie. Dar a decis să cazeze doi germani după un timp. Greşeala pe care a făcut-o ea a fost să ia în casă doi oameni care erau noi pe platforma de couchsurfing şi care nu aveau niciun review. „Dar mi-a plăcut mesajul pe care l-am primit. Pe profilul meu le spuneam oamenilor că vreau reviste de la ei din ţară. Ei mi-au adus o tonă de reviste, dar mi-au distrus casa şi stăteau toată ziua în chiloţi“, îşi aminteşte Alexandra. Ea a mai cazat şi o fată din Statele Unite ale Americii care se întorcea de la un master din India şi un francez. „De la tipul din Franţa am învăţat cele mai multe lucruri, de exemplu că francezii din diferite regiuni nu se suportă şi se înjură groaznic în trafic în funcţie de tăbliţele de înmatriculare“, spune Alexandra.

<strong>Transportul gratuit a devenit online</strong>

Transportul alternativ a revenit la modă în ultimii ani, pe fondul scumpirii benzinei, dar şi a transportului cu trenul. Digitalizarea lui a venit ca o evoluţie normală în momentul în care au apărut grupuri de Facebook pentru cei care doresc să găsească alternative la tren, autocare sau maşină.

În 2009, împărţirea maşinii sau carpooling-ul a însemnat 43,5% din călătoriile din SUA şi 10% din navete. Carpooling-ul a apărut cu adevărat în lume în timpul celui de-al doilea răyboi mondial, ca tactică de raţionalizare a consumului. A revenit la modă la jumătatea anilor 70 şi în timpul crizei petrolului din 1973, dar şi în timpul crizei energiei din 1979. Primele firme care au început această practică au fost Chrysler şi 3M.
În următorii 30 de ani carpooling-ul a scăzut, pe fondul scăderii preţului benzinei în SUA cu 45% . Cu toate acestea, dacă autostopul nu a mai fost la fel de popular în ultimii 30 de ani, el simte un reviriment odată cu promovarea acestuia pe internet.

De exemplu, în momentul scrierii articolului, oamenii caută foarte mult transport către rutele tradiţionale de 1 mai: Braşov sau Vama Veche. Pe grupul „Autostop Vama Veche – Restul ţării“ putem număra deja şapte anunţuri în ultimele câteva ore. Majoritatea caută o maşină.

Un alt obicei a început să se formeze între studenţi, care folosesc reţelele sociale, dar şi relaţiile deja bine stabilite între ei pentru a găsi transport către casă. Flavia Alexe este studentă în anul II la Jurnalism în Bucureşti. Transportul către oraşul natal, Buzău, îl face cu maşina personală. Dar ea alege să mai ia oameni cu ea, tocmai pentru că drumul este plictisitor din poziţia de şofer. „Nu apuc bine să anunţ, că mi se umple maşina imediat. În general, deja se cam formează cercurile de prieteni, în funcţie de frecvenţa cu care mergem acasă, dar sunt şi excepţii, iar atunci nu ezităm să luăm oameni mai puţin apropiaţi, mai ales că e un oraş mic. În plus, noi la tren am da 25 de lei, iar cu maşina dăm 20 de lei de fiecare“, spune Flavia. 

Pentru ea contează foarte mult şi atmosfera din maşină: „de obicei atmosfera e genială, indiferent de maşină, pentru că revezi oameni din oraşul tău şi e fain. În două ore povesteşti ce ai făcut o lună întreagă“, încheie tânăra.

<strong>Oferte pe internet pentru patru în maşină</strong>

De pe 22 aprilie, românii au o nouă platformă pe care pot face autostopul virtual, atât în afara localităţii, dar, în premieră pentru România, se lansează şi posibilitatea de a împărţi o maşină în interiorul oraşului. 4inmasina.ro a fost lansat de o echipă de specialişti în comunicare, cu ajutorul agenţiei iLeo Interactiv. Am stat de vorbă cu Ioana Proca, project managerul proiectului şi am descoperit că lansarea unei astfel de platforme nu este atât de ieftină pe cât este autostopul. „Am investit deja zeci de mii de euro, un preţ corect pentru o platformă de carpooling la nivel de 2013, cu un inventar online complet, adică site, aplicaţie de Facebook, una de iOS şi una de Android“, povesteşte Ioana.

Platforma 4inmasina.ro a fost lansată pe 22 aprilie 2013, cu ocazia Zilei Pământului. După cum spune şi Ioana Proca, „ideea ne-a venit dintr-o necesitate, de a îmbunătăţi cumva traficul din Bucureşti. Ne-am uitat în jurul nostru, la oameni care pornesc în fiecare dimineaţă către job singuri şi umplu bulevardele oraşului, pe aceeaşi rută în fiecare zi. Aceeaşi oameni se plâng de această situaţie, precum şi de faptul că nu mai au timp să interacţioneze cu adevărat cu oamenii din jurul lor“.

Site-ul funcţionează după un sistem destul de simplu. Un utilizator trebuie să-şi facă un cont, iar apoi poate posta un anunţ. Există şoferi care pot să-şi pună la dispoziţie maşina şi călători care să găsească un scaun liber spre localitatea unde vor să ajungă sau spre locul de muncă. De exemplu, Ionuţ a postat pe 28 aprilie un anunţ pentru data de 1 mai, când locurile în tren sunt oricum limitate. Pleacă de la Brăila şi se duce la Piatra Neamţ. Putea să ia pasageri din Adjud, Bacău sau Focşani, dar a anunţat că are doar trei locuri libere şi este nefumător. Totul a fost anunţat cu ajutorul formularului de pe site: ce maşină are, ce culoare, dacă permite copii, fumat sau animale.

Ne-am uitat în jurul nostru, la oameni care pornesc în fiecare dimineaţă către job singuri şi umplu bulevardele oraşului, pe aceeaşi rută în fiecare zi. Aceeaşi oameni se plâng de această situaţie

<strong>50.000 de utilizatori în primul an</strong>

Pentru cei care folosesc platforma, Ioana Proca are mai multe sfaturi în privinţa securităţii. Pentru că reticenţa multora este reprezentată de faptul că nu cunosc persoanele care oferă locuri în automobile. „Ca să putem apăra valorile pe care le promovăm, adică eco, inteligenţă şi distracţie, trebuie să evităm de incidente neplăcute. Ne-au ajutat şi cei de la Poliţia Capitalei. De asemenea, îi sfătuim pe utilizatori să-şi respecte partenerii de drum, pornind de la promisiunea de a parcurge o rută împreună, la respectarea orei de întâlnire convenite şi până la un comportament civilizat. Pentru că dincolo de utilitate, împăţirea maşinii cu cineva trebuie să fie plăcută“, crede Ioana Proca.

Momentan, platforma are doar câteva zile, dar deja există 2.000 de fani pe pagina de Facebook şi destule călătorii adăugate. „Noi ne dorim să atingem pragul de 50.000 de utilizatori după primul an de la lansare, dintre care cel puţin 10% să fie activi“, consideră Ioana.

Am vrut în final să aflăm de ce ar convinge Ioana pe cineva să folosească platforma 4inmasina.ro şi autostopul virtual în general. „I-aş aminti cât de triste sunt dimineţile în care parcurge singur aceeaşi rută aglomerată, într-un trafic infernal. Apoi l-aş face să se gândească la cât de încântător este să te plimbi prin Bucureşti în lunile de vară, când oraşul pare că se goleşte, deşi traficul nu scade niciodată cu mai mult de 10%“, crede Ioana Proca.

<strong>Autostop pe Facebook</strong>

Reţeaua socială este un loc potrivit pentru cei care doresc să găsească transport alternativ şi ieftin. Grupurile de autostop virtual s-au înmulţit în ultima vreme, iar multe dintre ele au şi tematică acum. Câteva dintre cele pe care le-am găsit în documentarea noastră au fost „Ia-mă nene“, „carpooling ro“ sau „Autostop Vama Veche – Restul ţării şi retur“. Cei care se duc în staţiunea de la Marea Neagră au posibilitatea de a descoperi parteneri de drum şi de distracţie. De cele mai multe ori, singura cheltuială este împărţirea avantajoasă a carburantului. 

<strong>Cultura împărţirii pe internet</strong>

Încă din 2010, un studiu numit „The New Sharing Economy“ anunţa evoluţia economiei bazate pe schimburi. Da, trocul se întoarce. Nu vorbim de o activitate caracteristică doar Evului Mediu sau civilizaţiilor nedezvoltate. De cele mai multe ori, trocul a fost o parte componentă a crizelor economice, când în absenţa banilor, produsele au devenit monedă de schimb. Potrivit International Reciprocal Trade Association, organismul care reglementează trocul, există mai multe forme de schimburi, printre care şi fenomenul care ne interesează în mod special, trocul dezvoltat pe reţele comunitare formate pe internet.

Potrivit lui Neal Gorenflo de la site-ul Shareable, modul cum distribuim online, influenţează comportamentul nostru offline. Un studiu realizat de site-ul la care lucrează Gorenflo arată că 85% din cei care distribuie pe internet spun că se pot astfel construi şi comunităţi offline. De asemenea, 3 din 5 participanţi au spus că există o legătură directă între schimbul de lucruri şi protejarea mediului.

<strong>Tinerii împart doar în interiorul comunităţii lor</strong>

Cu ajutorul internetului, nu numai transportul sau cazarea devin gratuite, ci şi produsele. În străinătate, totul a pornit de la reţele ca Craiglist sau Freecycle, iar la noi există site-ul lucrurigratis.ro. Surpriza este că Generaţia Y nu este atât de dispusă să împartă în grupuri mari sau pe reţele sociale uriaşe. „Participanţii la studiul nostru care aveau peste 40 de ani erau mai dispuşi să împartă şi să se înscrie pe astfel de reţele. De asemenea, ei consideră că îţi poţi face noi prieteni prin aceste metode“, a spus Neal Gorenflo.

Cele mai „împărţite“ lucruri sunt evident cele de conţinut digital, adică muzică sau filme, dar potrivit studiului Shareable, oamenii împart pe internet sau pun la dispoziţia oamenilor diverse alte lucruri. Astfel, 58% sunt dispuşi să împartă casa cu cineva, iar 50% sunt dispuşi să schimbe haine. 

Acest articol a apărut în „Weekend Adevărul”