Future Communities: Cum poate dezvolta eGuvernarea comunitatea şi ţara? Exemplele locale şi internaţionale

Future Communities este un eveniment dedicat societăţii informaţionale, inovaţiei şi cercetării care va începe mâine, 30 octombrie la Biblioteca Naţională din Bucureşti. Printre capitolele esenţiale de discuţie sunt şi serviciile de guvernare electronică. Am analizat câteva exemple locale, dar şi direcţiile europene.

Comisia Europeană are ca obiectiv pentru 2020 implementarea mai multor reglementări şi recomandări pentru Agenda Digitală. Comisia de Agendă Digitală are şapte piloni pe care se bazează, care sunt o singură piaţă digitală, standarde clare şi interoperabilitate, securitate, acces la internet rapid, cercetare şi inovaţie, îmbunătăţirea alfabetizării digitale şi incluziunii populaţiei şi beneficii europene din domeniul ICT.

Ce legătură are acest lucru cu domeniul public? Serviciile publice sunt printre cele mai importante pentru Comisia pentru Agendă Digitală, prin implementarea serviciilor de eGuvernare, care stagnează în multe zone. Obiectivul este ca până în 2015, 50% din cetăţeni şi 80% din afaceri să folosească servicii de eGuvernare în Europa. Acest lucru înseamna plata impozitelor, amenzilor, taxelor online, semnături digitale, identitate digitală protejată şi servicii publice care să porneasc din online către offline.

Care sunt exemplele europene? În Danemarca se economisesc anual 150 de milioane de euro prin folosirea sistemelor digitale. Dacă ar fi introdus sistemul în întreaga Europă, economiile, potrivit Comisiei, ar fi de 50 de miliarde de euro. Numai în Italia, un sistem de achiziţii publice electronic ar salva 3 miliarde de euro.

Ce se face în România? Ministrul Dan Nica va prezenta strategia digitală a României în cadrul conferinţei Future Communities. Ministerul a publicat planul de investiţii şi strategia sa acum câteva zile.

În Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România sunt precizate cele patru domenii de acţiune şi estimarea privind investiţiile care vor trebui făcute. Este prevăzută şi generarea locurilor de muncă, dar şi impactul asupra produsului intern brut (PIB). Pe scurt, acestea sunt eGuvernare, Interoperabilitate, Securitatea Reţelelor şi Sistemelor Informatice, Cloud Computing si Media Sociale.

Hartă de zgomot din bani europeni

iScope este un proiect european care este reprezentat de o platformă deschisă, care poate fi folosită de către municipalităţi şi comunităţi din Uniunea Europeană, pentru dezvoltarea conceptului de “oraş inteligent”. Acestea sunt încă în fază de pilot şi sunt reprezentate de proiecte de hărţi de zgomot inteligente, integrarea persoanelor cu dizabilităţi şi monitorizarea consumului de energie. În România, primul municipiu care a accesat aceste fonduri şi care va fi prezent la evenimentul Future Communities este Baia Mare.

Cum a implementat proiectul iScope municipiul Baia Mare? Deşi încă în fază de pilot, proiectul arată semne ale eguvernării şi digitalizării României. Proiectul are deja aproape un an şi va mai dura încă doi ani pentru implementare totală.

“Proiectul se implementează în tren ani şi se preconizează că va fi terminat în iunie 2013. Noi suntem un partener pilot - facem primele probe de teren. Am vrut să vedem mai întâi ce feedback avem de la cetăţeni. Aşa că am activat tineretul, pentru ci ne erau mai la îndemână. Partenerii belgieni de la Universitatea din Bruxelles au făcut softul disponibil şi pe Android şi pe iOS”, a declarat inspectorul de la primăria Baia Mare, Dan Carpov pentru Tech Adevărul.

Fiecare partener al proiectului poate accesa mai multe domenii. Primăria Baia Mare a accesat trei domenii de interacţiune cu cetăţenii. În primă fază, ei s-au concentrat pe o hartă a zgomotului din oraş, pe un sistem de ajutor pentru persoanele cu dizabilităţi de vedere şi unul pentru descoperirea şi implementarea celulelor fotovoltaice pe blocurile din localitate.

Harta zgomotului se realizează prin platforma Noisetube.net. Aceasta măsoară decibelii, după care acesta se localizează pe o hartă la nivel mondial. Sistemul funcţionează cu ajutorul smartphone-urilor, care sunt calibrate şi modificate, pentru a înregistra cu exactitate nivelul acustic. Astfel, Noisetube.net ştie care sunt marjele de eroare ale oricărui telefon. În momentul de faţă, harta de zgomot nu este finalizată, primăria Baia Mare spunând că problema a fost faptul că normele europene sunt eterogene.

“Suntem în faza medie de implementare. Totul este un pic high tech. Nu toată lumea foloseşte un smartphone, nu toată lumea ştie cum să utilizeze acea aplicaţie. Noi am făcut nişte workshop-uri în aer liber, dar am avut puţini studenţi, fiind vară. Odată cu începerea anului universitar, am făcut un parteneriat cu studenţii de la Ingineria Mediului, pentru a testa nivelul zgomotului din oraş”, a declarat Carpov.

De ce digitalizare şi Cloud?

De ce a ales Baia Mare acest drum, de monitorizare a nivelului zgomot prin crowdsourcing şi amplasarea sa pe o hartă mondială. Potrivit lui Carpov, istoria municipiului a ajutat. “Noi am avut internet wireless devreme, iar acum vrem să avem în toate pieţele internet fără fir. De asta venim şi la Târgul de la Bucureşti. Ei au fost atraşi de un anumit pedigree al nostru. Noi am încercat un sistem informatic integrat, plăţi şi impozite locale online, fără comision, plata parcărilor prin SMS, plata amenzilor online prin acelaşi portal”, povesteşte Dan Carpov.

Campania propriu-zisă va începe în luna noiembrie. Primăria doreşte să facă o echipă mică de utilizatori fideli care să măsoare nivelul decibelilor şi să identifice zonele cu probleme din oraş. “Până la sfârşitul anului vrem să trimitem datele la partenerul nostru din Belgia şi să avem un feedback. Pe harta lor, suntem momentan la Average - nu avem depăşiri semnifictive de zgomot”, spune Carpov. 

Celelalte două proiecte sunt şi ele în dezvoltare. Primăria vrea să creeze un plan de mobilitate care să fie croit pe nevoile persoanelor în cărucior cu rotile şi pentru nevăzători. “Dacă pui un coş de gunoi, le dai peste cap planul lor de mobilitate”, mărturiseşte Carpov. Al treilea proiectul este măsurătoarea acoperişurilor clădirilor publice şi private, pentru a vedea potenţialul pentru energie solară la nivelul acoperişului de clădire.

“O afacere nu mai poate fi desfăşurată fără a avea legătură cu mediul online”

Agricultura nu se mai face doar cu creionul şi din tradiţii. După cum a declarat şi Paul Andre Baran, campionul digital al României la Adevărul Live, 43.000 de fermieri au făcut cereri pentru subvenţii agricole folosindu-se de programul Biblionet, care oferă acces la internet şi calculatoare în 300 de biblioteci din ţară.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a implementat un sistem digital încă din 2010, unde fermierii depun cereri de finanţare, completate electronic de către solicitanţi.

Educarea fermierilor s-a făcut destul de simplu, pentru că trecerea de la offline la online s-a făcut doar prin modificarea platformei. “Cererile de finanţare în format PDF, cu validări XML, au păstrat aceeaşi modalitate de prezentare ca cele vechi, astfel atât consultanţii, cât şi solicitanţii nu au avut probleme în completarea lor”, a declarat directorul general APDRP, George Octavian Turtoi.

Trecerea pe digital s-a făcut dintr-o nevoie de optimizare a timpilor. “Exista o necesitate de a analiza un număr foarte mare de cereri de finanţare depuse în cadrul programului FEADR, precum şi datorită faptului că etapa de verificare a conformităţii trebuie finalizată în aceeaşi zi cu depunerea. Pe de altă parte digitizarea accesării fondurilor europene pentru dezvoltare rurală este un proces care nu poate fi evitat. Trecerea la online este un pas firesc şi definitivează integrarea acestui domeniu în trendul existent. Investiţiile finanţate sunt de fapt afaceri, iar o afacere nu mai poate fi derulată acum fără a avea legătură cu mediul digital online. Suntem siguri că beneficiarii noştri sunt pregătiţi pentru acest pas”, a mai declarat Turtoi. Potrivit acestuia, în sistemul informatic s-au făcut până acum 24.183 de cereri de finanţare. În momentul de faţă, 90% din comunicări se realizează prin email sau prin portalul APDRP. Scopul final este digitizarea sistemului în integralitatea sa, de la momentul depunerii proiectelor, până la efectuarea plăţilor şi efectuarea controalelor ex-post.

Modelul estonian

Unul dintre cele mai bune modele de digitizare a societăţii este Estonia, care după eliberarea de sub jugul comunist, a trecut la digital şi la informatizarea societăţii. Într-un interviu acordat cotidianului "Adevărul Moldova", preşedintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves a vorbit despre exemplul ţării sale. 

"Pentru a face acest lucru, digitizarea, există trei modalităţi diferite. Noi am făcut-o în felul nostru, pentru că eram săraci. Nu ne puteam permite un server de guvernare, aşa că a trebuit să creăm sistemul pe care-l utilizăm acum, X-Road, care s-a dovedit a fi o soluţie foarte bună, atât din punct de vedere al funcţionalităţii, cât şi al securităţii. A fost o opţiune mult mai ieftină decât cele alese de alte ţări. Şi odată ce funcţionează, e-guvernarea economiseşte bani şi resurse, deoarece reduce costurile administraţiei publice, sporeşte transparenţa şi scade nivelul corupţiei", a declarat Ilves. 

"Am început digitizarea societăţii noastre în 1990 şi am investit masiv în educaţie. În 1997 şcolile noastre erau deja online şi după circa 15 ani, timpul necesar pentru ca reformele din educaţie să dea rezultate, am văzut un boom al start-up-urilor în domeniul tehnologiei, ca rezultat al acestei investiţii. E-guvernarea funcţionează din anul 2000 şi continuăm să adăugăm servicii noi, atât private, cât şi publice. E nevoie de timp pentru a vedea rezultatele, dar este important să obţineţi o legislaţie corectă, de exemplu, să aveţi semnături digitale, ca lucrurile să pornească de aici", a mai spus preşedintele Estoniei. 

Totuşi, cum rezolvi şi problema de la sate? "Satele nu trebuie să treacă neapărat prin toate etapele de dezvoltare tehnologică. În Afganistan, de exemplu, există doar 200.000 de telefoane fixe, dar sistemul de e-guvernare funcţionează şi pe telefoanele mobile, ei au 20 de milioane de telefoane cu cartele SIM. Deci, lipsa cunoştinţelor în tehnologie nu este un obstacol", a explicat Ilves.