Ce potenţial masiv există pentru tinerii României şi de ce Klaus Iohannis a susţinut o iniţiativă pentru educaţia lor

Ce potenţial masiv există pentru tinerii României şi de ce Klaus Iohannis a susţinut o iniţiativă pentru educaţia lor

Elevii au programat în showroom-ul Samsung din Afi Cotroceni. FOTO Samsung

În tehnologie se vine cu idei, se fac bani şi lucrurile sunt date peste cap. Banii sunt mulţi, dar oameni nu prea şi aşa au pornit în lume diverse iniţiative pentru a-i mobiliza pe elevi şi studenţi. În România, s-a desfăşurat de curând Hour of Code, iniţiativă sprijinită şi de Klaus Iohannis, preşedintele ţării.

Aproximativ 320.000 de români au participat anul acesta la Hour of Code. Timp de o săptămână, elevi, studenţi şi nu numai au învăţat ce înseamnă acest domeniu şi pentru ce plătesc companiile mii de euro salariu per om. La nivel mondial, au participat la Hour of Code 156 de ţări din toată lumea, iar România s-a situat pe locul 12 în topul celor mai mulţi participanţi.

Ce îi poate motiva pe oameni să programeze? Am vorbit cu Alin Chiriac, fondatorul ADFABER, partener oficial Code.org în România şi promotorul evenimentul Hour of Code, şi am încercat să aflu de ce ar alege un elev acest domeniu şi ce înseamnă pentru piaţa globală munca românilor. „Realitatea în piaţă e că există o cerere uriaşă şi o ofertă mică. Nu doar România, ci întreaga lume nu livrază programatori la cererea care există. Oamenii care aleg să facă asta ar trebui să fie motivaţi de ceea ce vor ei“, a spus Chiriac. „Vor bani? Atunci să înveţe programare şi să câştige. Vor să devină antreprenori? Se poate şi asta. Vor să creeze? Ei bine, domeniul este unul foarte bun pentru aşa ceva“, a completat fondatorul ADFABER.

Hour of Code a fost susţinut de mai multe companii din România, printre care şi de nume grele precum Microsoft şi Samsung. Cea dintâi a organizat în cinci oraşe din ţară şapte evenimente simultane la care au participat 200 de elevi de liceu. Aceştia au fost ajutaţi, inspiraţi şi încurajaţi să înveţe cum se programează, iar Microsoft are şi un program sugestiv pentru ei: YouthSpark (trad.: Scânteia tineretului). Statistic vorbind, tinerii au creat noile tehnologii şi au destabilizat jucători mari din piaţă. Apple şi Microsoft în anii '70, Google şi Amazon la finalul anilor '90, Facebook în anii 2000 şi viitorul e deschis tuturor. În fapt, frumuseţea prezentului e că tehnologia poate produce schimbări în orice domeniu cu costuri minime.

Alin Chiriac, fondatorul ADFABER. FOTO Răzvan Băltăreţu/Adevărul

„Uite, un exemplu bun pentru ceea ce poate genera tehnologia este Flappy Bird. A pornit dintr-o distracţie, creatorul n-a pornit de la ideea să facă bani, şi totuşi a depăşit toate aşteptările. Este încă o dovadă că industria mare de gaming nu ştie ce vrea lumea şi apar astfel de proiecte disruptive“, a declarat Chiriac. Flappy Bird a marcat o premieră şi pe Google. Apare în topul global al trendurilor de căutare, performanţă nereuşită de vreo altă companie care investeşte milioane de dolari în marketing.

Tehnologia este şi va fi totul

„Tehnologia este acum peste tot, fără excepţii. Nu există şi nici nu va exista, în viitor, vreun job care să nu folosească tehnologia“, a declarat Kostas Loukas, director general Microsoft România. „De aceea, prin initiaţiva noastra globală, YouthSpark, suntem dedicaţi scopului nostru de a încuraja şi de a susţine tinerii din România să înveţe şi să practice abilităţile tehnice care îi vor ajuta să obţină joburile moderne pe care şi le doresc“, a mai spus acesta.

În ziua evenimentului din Bucureşti, de la sediul Microsoft, peste acoperişul transparent s-au tras obloanele pentru ca mesajul de pe proiectoare să fie cât mai clar: „Learn how to code“. Peste 50 de elevi de liceu, din clasa a IX-a şi a X-a, de la Colegiul Naţioanal „Matei Basarab“ şi Colegiul Naţional „Grigore Moisil“ din Bucureşti, şi-au deschis laptopurile şi parcă sentimentul a fost altfel când lucrul acesta nu s-a întâmplat „în sala de info“, ci în sediul uneia dintre cele mai mari corporaţii IT din lume.

Bobby Voicu, cofondator MavenHut, le-a povestit elevilor că, deşi şi-a propus să nu stea foarte mult timp în faţa calculatorului, a ajuns, până la urmă, să conducă o companie importantă de jocuri din România. Voicu i-a îndrumat pe copii să înveţe cât mai bine să scrie cod, mai ales pentru că te învaţă să gândeşti logic, în „if clauses“. Tinerii viitori IT-işti au înţeles gluma. „Programarea te învaţă să gândeşti logic şi critic, să găseşti soluţii, să gândeşti lateral. În consecinţă, cred că, în următorii ani, faptul că un tânăr va şti principiile de bază ale programării, va fi un mare atu pentru orice loc de muncă ţinteşte“, a spus Bobby Voicu.

Elevii au venit, îndemnaţi de profesorii de la liceu, să înveţe să scrie cod de la cei mai buni programatori. Într-o singură oră, liceenii nu s-au luptat pentru un 10 în catalog, ci pentru satisfacţia de a termina printre primii un tutorial de învăţare a noţiunilor tehnice de bază pentru programare. E primul pas, pe care toţi îl fac! pentru un viitor job de succes în IT. Unii dintre ei deja au făcut şi primii bani dezvoltând aplicaţii şi site-uri web, iar astfel de exemple sunt inspiraţionale pentru ceilalţi.

Ce înseamnă susţinerea lui Klaus Iohannis

Este un dezechilibru, în prezent, între cererea companiilor şi oferta pieţei. „În toate ţările şi-au dat seama că există un surplus de oameni care ori pierd timpul, ori se duc către facultăţi umaniste precum Geografie sau Filosofie pe când ar putea avea un viitor frumos în domeniul tech“, a spus Alin Chiriac. „Obiectivul nostru (n.r. - prin Hour of Code) e să introducem această preocupare în şcoală, chiar dacă extracuricular. În felul acesta asiguri un impact de masă şi sunt multe lucruri de care te poţi lega pentru a-i învăţa“, a mai spus Chiriac. Programarea nu trebuie să fie cea plictisitoare, în Pascal sau C++ din liceu, ci una în care logica primează şi apoi înveţi şi te specializezi pe un limbaj.

„Elevii sunt cuceriţi de acest mediu, toţi profesorii ne spun cum copii aceştia parcă sunt în lumea lor, concentraţi pe ce au de făcut şi nu se plictisesc. Pentru români care au fost obişnuiţi într-un stil total ciudat de educaţie în programare e nemapoimenit ce se întâmplă cu acest proiect“, a completat Chiriac. „Sunt companii care aleg România pentru că oamenii sunt bine pregătiţi şi datorită modului în care sunt educaţi, sunt autodidacţi în mare parte şi determinaţi. Românii au un apetit mare pentru tehnologie şi îşi fac treaba foarte bine în acest domeniu“, mi-a explicat Chiriac de ce sunt companii care preferă programatorii noştri.

De ce n-avem un Silicon Valley în România? Statele Unite ale Americii şi-au clădit un renume pentru acest paradis al inovaţiei în tehnologiei, dar cu greu a fost replicat în alte ţări. În Olanda şi Polonia se încearcă aşa ceva, chiar şi în Estoniar, dar esenţial, mi-a spus Alin Chiriac, este sprijinul statului de la modul de taxare şi impozitare la suportul pe care îl oferă tinerilor antreprenori şi proiectelor de tip startup. Până nu vom ajunge la o astfel de înţelegere la nivelul statului, iniţiativele private vor fi puţine şi riscă să eşueze înainte de a-şi încerca forţele pe piaţă.

Klaus Iohannis, noul preşedinte al României, şi-a arătat susţinerea faţă de acest proiect, iar în SUA Barack Obama chiar a programat în cadrul unui eveniment public. „Cred cu tărie că educaţia este cheia regenerării unei naşiuni şi nu consider că trebuie privită altfel decât ca o prioritate indiscutabilă a oricărei societăţi sănătoase. Într-o lume în care ascensiunea tehnologiei este fulminantă, avem datoria de a ne îndruma tinerii către studiul programării“, a declarat Iohannis înaintea începerii Hour of Code. „Văd utilitatea acestui proiect în şansa generaţiilor viitoare în ceea ce priveşte inovarea, dezvoltarea şi progresul. Aveţi tot viitorul înainte şi de aceea îndemn fiecare tânăr să fie un participant activ la schimbarea de care are nevoie acum România“, a mai spus acesta.

Totuşi, dincolo de frumuseţea unui discurs, proiectele şi inovaţia nu se susţin prin vorbe. „Oamenii aceştia, cum sunt Klaus Iohannis sau Barack Obama, ajută la mediatizarea unor astfel de evenimente. Însă în România e un semnal că după atât timp se poate întâmpla ceva, există deschidere. Noi putem face proiecte de educaţie paralelă, dar dacă nu există susţinere la nivel guvernamental, nu se dezvoltă mai mult“, a spus în finalul discuţiei Alin Chiriac.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: