Google spune că mai multe smartphone-uri Apple şi Android au fost atacate de un software spion italian 0

În 2021 am descoperit mai multe soluţii online pentru prelucrarea de imagine căutând ajutor în munca mea ca editor foto sau întâmplător pe diverse reţele sociale.

Fără precedent prin amploarea şi specializarea extrem de înaltă a „noilor operatori în lupta anti-teroristă“ este această îndelung aşteptată şi mai de demult promisă alianţă a giganţilor internetului, fondată de Microsoft, Twitter, Facebook şi YouTube, intitulată Global Internet Forum to Counter Terrorism (GIFCT).

România ocupă locul al doilea în acest top, întrucât 84% dintre români nu au nici o idee despre cum să raporteze o infracţiune cibernetică sau un comportament online ilegal.

Pe 4 ianuarie 2021 am împlinit primul an cu abonament 5G. O să încerc să povestesc aşa cum a fost, cu bune şi mai puţin bune.

Evacuarea completă a lui Trump din spaţiul comunicării virtuale (prin blocarea pe FB, Twitter, Instagram ş.a) ne obligă la o clarificare conceptuală în lipsa căreia le vom permite radicalilor de dreapta să se victimizeze în continuare în dezbaterea publică. Ba chiar să iasă din corzile în care i-a împins luarea cu asalt a Capitoliului - şi sa recapete culoare în obraji.

Cenzura este azi redefinită şi validată de mari corporaţii globale. Gândiţi-vă o clipă: Twitter suspendă contul lui Donald Trump (cu optzeci de milioane de urmăritori), dar îi permite să vorbească Ayatolahului Ali Khamenei (liderul suprem al Iranului, unde teocraţia islamică execută în spaţiul public dizidenţi, creştini sau homosexuali).

Am remarcat această imagine într-o serie retrospectivă, pe 31 decembrie, pusă la dispoziţie de agenţia foto Inquam Photos. Din prima clipă m-a impresionat, mi s-a părut extraordinară prin simplitate şi mesaj.

Pe lângă VR sau AR, XR (Extended Reality), Deepfakes şi AI vin puternic din spate şi promit să facă parte din viaţa noastră în cel mai scurt timp posibil. Dacă tot nu vom avea de ales, hai să vedem ce impact vor avea asupra noastră realităţile viitorului.

Azi vorbim despre conflictul tehnologic dintre SUA şi China, dar din perspectiva operatorilor, a mediului de afaceri, a vitezei internetului şi a consumatorilor din România.

De fiecare dată când vedem un film sau citim o carte din genul ştiinţă şi ficţiune ne întrebăm ce tehnologii, pe care le întâlnim acolo, urmează să devină realitate.

În contextul în care cele mai multe business-uri s-au mutat în online, volumul comenzilor sau al mesajelor primite a crescut foarte mult. Un ajutor serios pentru marketeri este chatbot-ul sau robotul care răspunde automat la întrebările clienţilor. Însă câţi dintre noi au avut deja curajul să îl integreze în strategia de Marketing?

Comerţul online este unul dintre domeniile câştigătoare ale momentului, dar cât este oare de uşor să gestionezi un business în creştere? Când ”mult” devine ”prea mult” şi care sunt provocările care au transformat domeniul e-commerce din martie încoace?

Nu aş vrea să mă întorc la viaţa dinainte de epidemie, exact în forma în care se desfăşura aceasta. Nu sunt singura care şi-a dat seama cât timp pierdeam zilnic în trafic alergând între întâlniri care pot fi făcute perfect şi de acasă, la orice oră şi cu un „share screen” ca la finalul acesteia să avem şi „livrabilul”.

Internetul a dus la un proces amplu de emancipare a noţiunii de autor, iar portalurile, blogurile şi platformele sociale au transformat în autori de conţinut toţi acei receptori pasivi din urmă cu 30 de ani.

Odată cu extinderea pandemiei de COVID-19, şi în ţara noastră reţelele de socializare au fost luate cu asalt de propunători de instrumente şi metode de lucru online, platforme digitale pentru comerţul de bunuri cu amănuntul, telemuncă, şcoală online, servicii publice digitalizate, servicii de plăţi online, Internet-Banking ş.a.m.d.

Omenirea trebuie să se adapteze rapid actualei crize sanitare şi care a cuprins tot globul. Activităţile publice au fost suspendate în toate statele Uniunii Europene, iar cursurile în sistemul de învăţământ au fost întrerupte. Situaţia este extrem de gravă, viteza de răspândire făcând din acest virus cea mai mare ameninţare asupra lumii.

Gândeşte-te la un oraş oarecare, pe care nu l-ai pronunţat în nici un context în ultimul an. De exemplu Austin sau Wellington. Ia-ţi telefonul pe care ai instalate aplicaţii gen Facebook şi Whatsapp lângă tine. Începe să vorbeşti  cu glas tare, ca un om nebun  ”Aş vrea să merg în Wellington, Noua Zeelandă. Să merg cu avionul până în Wellington, să imi iau un hotel in Wellington, pe urmă să închiriez o maşină.” Rezultatul o să te surprindă.

Pentru a le face viaţa mai uşoară cetăţenilor Uniunii Europene şi celor care o vizitează, mai marii Comisiei Europene s-au gândit să lanseze un program prin care să extindă conectivitatea WiFi şi să ofere acces gratuit în puncte cheie ale spaţiului public: parcuri, pieţe, spitale, biblioteci, muzee ş.a.m.d.

Lupta pentru protejarea sistemelor informatice începe să capete noi valenţe. Pe de o parte, soluţiile de securitate au devenit mai complexe şi comprehensive, pe de altă parte însă, atacurile cibernetice sunt tot mai greu de detectat şi de investigat. Atât experţii de securitate, cât şi infractorii cibernetici, au început să fie tot mai interesaţi de utilizarea inteligenţei artificiale pentru perfecţionarea instrumentelor create.

Întrebarea momentului, din punctul de vedere al securităţii cibernetice, este dacă putem proteja sistemele informatice de noile forme de ransomware ce afectează instituţiile din România.