VIDEO Viaţa lui Pi. Computerul care vrea să facă din fiecare copil un programator

Placa Raspberry PI poate înlocui un calculator rudimentar

Un minicomputer realizat de o fundaţie britanică poate transforma orice copil sau pasionat de informatică într-un inginer. Raspberry Pi se pregăteşte să cucerească lumea şi România.

Woz avea 20 de ani atunci. Stătea şi citea un articol, iar ochii i se făceau mari, aşa cum poate nu i se va mai întâmpla niciodată. A pus mâna pe telefon şi l-a sunat pe Steve. Prietenul său avea 17 ani. “Steve! Am găsit cel mai cool dispozitiv din istorie!”. Pe atunci i se spunea “blue box” (cutia albastră). Woz a construit-o. Steve a vândut-o. Era o cutie  mică, ce putea să imite frecvenţa telefoanelor şi permitea apeluri internaţionale gratuite. În felul acesta timid a început cel mai mare parteneriat tehnologic din istorie, între Steve Jobs şi Steve Wozniak, fondatorii Apple.

În zilele noastre, o fundaţie britanică a încercat de acum şapte ani să dezvolte un dispozitiv ieftin, mic şi care i-ar putea ajuta pe copii şi pe pasionaţii de tehnologie să revină la acele vremuri, ale pasiunilor din portbagaj. Se numeşte Raspberry Pi şi în Marea Britanie Google a finanţat cumpărarea a 15.000 astfel de minicalculatoare care să-i ajute pe copii să-şi dezvolte capacitatea de a programa şi de a construi dispozitive mici, dar inteligente. Aceasta este o poveste despre cum 35 de dolari pot deveni o pasiune.

Mura tehnologică

Pi este un computer format dintr-o singură placă. Mai simplu, este o placă de bază care conţine ieşiri audio, video, mufă USB, sistem de operare şi o memorie internă de 256 sau 512 MB, în funcţie de model. Folosind Linux, un sistem de operare deschis, acest minicomputer poate fi unealta potrivită pentru copii sau adulţi care vor să-şi dezvolte propriile gadgeturi sau să-şi automatizeze. Ce avem nevoie pentru acest lucru? De documentare, dar forumurile de specialitate au fost umplute de pasionaţi cu modalităţi de a transforma Raspberry Pi în soluţii practice.

De aproape un an de la prezentarea primului model (29 februarie 2012), Raspberry a lansat trei modele, Model A, Model B şi Model B Rev 2. Acesta din urmă are o memorie internă de 512 MB şi două porturi USB, astfel putând să conectăm mai multe la un calculator. La 25 sau 35 de dolari bucata, Raspberry Pi poate fi şi o soluţie pentru dotarea celor săraci cu dispozitive.

Rasperry Pi vine preinstalat cu limbajul de programare Python, iar un băiat de şapte ani din Statele Unite ale Americii a reuşit să scrie un joc întreg folosind doar Raspberry Pi.

Şi Raspberry a zis: “să fie lumină!”

Pentru a afla ce putem face cu un Raspberry Pi, am apelat la pasionaţii de electronică de pe forumul electroniştilor, elforum.ro. În primul rând pentru că în România, spre deosebire de Marea Britanie, aceste minicalculatoare sunt rezervate mai mult aşa-numiţilor “hobbişti”.

Un utilizator din Ploieşti spune că “Pi e bun pentru aplicaţii de tip hobby şi pentru acasă. Controlezi cu el tot felul de automatizări”. El continuă, spunând că “Raspberry este construit pe o arhitectură de calcul predominantă pe echipamente de tip portabil, orientată spre consum foarte mic. Schema lui Ras Pi e publică şi poţi modifica ce vrei, iar sistemul de operare este Linux. E ieftin şi un dispozitiv bun pentru inginerii de toate vârstele. Cu limbajul C, documentaţia în faţă şi ceva linii analogice şi digitale de intrare-ieşire îţi poţi face acasă de exemplu un hidrofor, o telecomandă pentru încălzirea apei, poţi să faci lumina să se aprindă când baţi din palme, poţi să-ţi prăjeşti cartofii automat, să dai apă la cal sau mâncare la pisică”.

George din Bucureşti a cumpărat o placă Raspberry pentru că este pasionat de electronică, lucru ce i-a devenit şi meserie. A vrut să-şi caute un loc de muncă şi, pentru a câştiga experienţă, şi-a cumpărat un Pi pentr u a căpăta experienţă. “Pi a fost cea mai convenabilă variantă. Destul de ieftină, suficient de răspânită. Puteai să faci de la programare de bază, până la hard core. În plus, putea fi folosită pe post de calculator cu Linux”, spune George.

“I-am pus o tastatură cu fir şi a funcţionat impecabil. Ca exemplu de aplicaţie, i-am împrumutat placa unui coleg care voia să-şi transforme hard disk-ul USB extern într-unul Network Storage, adică accesibil prin reţeaua de internet. În două zile terminase de configurat şi testat. Nici măcar nu a avut nevoie de tastatură şi monitor. A legat Raspberry Pi-ul la reţea şi a configurat totul din laptop”, povesteşte George entuziasmat.

Joaca de-a Dumnezeu

Pasiunea acestor oameni pentru tehnica de mici dimensiuni, dar cu care pot face lucruri mari se citeşte printre rânduri. Primul răspuns primit a fost unul pe care nişte pagini de ziar nu l-ar putea include în totalitate, atât de lung şi de bun era. Utilizatorul aygun a pornit argumentaţia spunând “Electronica înseamnă să jonglezi cu electronii. Să le spui tu unde să se ducă”, ba mai mult, a spus că “este mica noastră joacă de-a Dumnezeu”. Raspberry Pi, deşi nu cel mai performant de pe piaţă, “dă frâu liber imaginaţiei pasionaţilor să Creeze!”.

“Proiectanţii Raspberry Pi au pus la dispoziţie o platformă hardware, aşa cum Linus Torvalds a creat un sistem de operare gratuit şi care putea fi modificat de oricine în 1991”, încheie aygun.
Raspberry, distribuit şi în România

Minicalculatorul a ajuns şi în România, iar pe internet poate fi comandat la câteva magazine. Printre acestea se numără robofun.ro, ro.rsdelivers.com sau teguna.ro. De exemplu, Model A de 256 de MB costă 134 de lei pe teguna.ro, iar Model B costă 214 lei, în timp ce la robofun.ro costă doar 200 de lei. La aceste magazine găsim şi tot felul de accesorii necesare sau utile pentru Raspberry, inclusiv o telecomandă cu USB, un card SD, tot felul de adaptoare pentru diverse dispozitive, dar chiar şi un kit pentru transformarea lui Pi într-un calculator cu monitor VGA.

“Mi s-a părut foarte interesant, mi-a reamintit de copilărie şi adolescenţa mea, cu calculatoarele Spectrum”,

Am vorbit cu unul dintre cei care au adus Raspberry Pi în România, Bogdan Stâncescu. El are firma Moongate, care are ca obiect de activitate dezvoltarea de servicii IT avansate, iar magazinul online este doar o parte mică a afacerii, venit din pasiune şi nostalgie. Cum s-a întâmplat acest lucru?

“Mi s-a părut foarte interesant, mi-a reamintit de copilărie şi adolescenţa mea, cu calculatoarele Spectrum”, spune Stâncescu. El consideră că “până să apară Raspberry Pi, tendinţa era să apară calculatoare scumpe şi performante. Unui copil de 6-7 ani nu-i dai aşa ceva, ci poţi să-i dai jucărioara asta”, mai spune reprezentantul teguna.ro.

El a luat legătura cu Raspberry Pi înainte de lansarea oficială şi spune că în Marea Britanie îl cumpără toţi copiii, iar la noi nu este încă direcţia asta, majoritatea cumpărătorilor fiind hobbyişti care urmează trei direcţii importante. “Hacking - adică automatizarea unor sisteme din casă. Unii le cumpără pentru că au nevoie de un post de lucru rudimentar. Iar unii vor să-şi facă un media center şi să-l conecteze la un TV ca să suporte full HD”, spune Stâncescu.

Minicalculatoare pentru elevii români

Elevii români ar putea primi gratuit calculatoare miniaturale Raspberry Pi, menite să-i înveţe să devină mari programatori, pe modelul englez, a anunţat ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica, săptămâna trecută. Proiectul ar urma să beneficieze de finanţare şi din fonduri europene şi va începe cu un program pilot în şcolile din Galaţi. Dascălii sunt însă de părere că investiţia ar fi mai utilă în laboratoarele din facultăţi sau cel mult din licee, unde ar putea fi utilizate la cercurile de informatică.

”Anul trecut Google a dat 15.000 asemenea dispozitive gratis copiilor din Anglia. Am vorbit şi eu cu reprezentanţii unei fundaţii pentru ca şi în România să derulăm acest experiment. În Galaţi cu certitudine vom avea un astfel de experiment ca să vedem care e gradul de interes al elevilor şi le-am cerut celor care sunt în Consiliul Naţional al Elevilor să facă demersuri pentru a vedea care este gradul de interes ca să vedem dacă e cazul să intervenim şi la nivelul Guvernului cu un asemenea proiect, care poate fi finanţat şi cu fonduri europene”, a declarat Dan Nica, potrivit Mediafax.

El a adăugat că acest calculator are o interfaţă grafică, permite dezvoltarea de programe, aplicaţii şi chiar jocuri, poate fi conectat la un televizor şi este bazat pe un sistem de operare gratuit, iar cei care l-au proiectat au vizat dezvoltarea creativităţii elevilor care nu au posibilităţi materiale pentru a-şi putea cumpăra un calculator.

Dispozitivul-minune ar putea fi însă prea mult pentru elevii români din şcoala generală, este de părere profesorul Constantin Gălăţan, coordonatorul lotului naţional de informatică. ”Are avantajele de a fi ieftin şi mic, însă mi-e greu să văd cum ar fi folosit în şcoli. Ar putea fi un obiect de studiu pentru studenţi, în laboratoarele de informatică din facultăţi, pentru că suportă un limbaj de programare de tip Python, care se învaţă doar la facultate. Cel mult ar putea fi folosit la liceu, în cadrul cercurilor de informatică”, explică Gălăţan.

 ”Are avantajele de a fi ieftin şi mic, însă mi-e greu să văd cum ar fi folosit în şcoli. Ar putea fi un obiect de studiu pentru studenţi, în laboratoarele de informatică din facultăţi, pentru că suportă un limbaj de programare de tip Python, care se învaţă doar la facultate. Cel mult ar putea fi folosit la liceu, în cadrul cercurilor de informatică”,

Acesta argumentează că elevii ar întâmpina greutăţi în ceea ce priveşte partea de programare, care ”e chiar mai dificilă pe acest dispozitiv decât printr-un calculator obişnuit, pe care ei lucrează acum, mai ales că vorbim de Linux, iar elevii lucrează cu Windows”. Însă, adaugă profesorul, ”ar putea fi un imbold pentru copii să se acomodeze cu sistemele de operare de tip open-source, cum e Linux”, cu menţiunea că ”dispozitivele ar trebui livrate şcolii, nu elevilor personal, fiind suficiente 2-3 într-un laborator de informatică”.

Cât despre modelul englez amintit de ministrul Nica, Gălăţan spune că în Marea Britanie informatica nu există în programa şcolară, elevii nu au laboratoare de informatică şi atunci măsura introducerii acestor dispozitive ar putea veni ca o acoperire a acestei nevoi, în condiţiile în care Regatul Unit ”importă” programatori din afară, inclusiv din România.