Omul care a văzut viitorul acum 50 de ani şi căruia îi datorezi tot ce faci acum

Omul care a văzut viitorul acum 50 de ani şi căruia îi datorezi tot ce faci acum

Gordon Moore, cofondator Intel

În 1965, Gordon Moore a făcut o predicţie care a schimbat modul în care privim tehnologia. Această predicţia, numită acum Legea lui Moore, a preconizat viitorul industriei şi viitorul umanităţii.

Legea lui Moore din 1965 susţinea că, o dată la doi ani, numărul de tranzistori dintr-un circuit integrat se va dubla. Observaţia a fost făcute de cofondatorul Intel, Gordon Moore şi a venit într-un moment în care în lume nu erau mai mult de 10 calculatoare. Legea lui Moore a pornit iniţial de la ideea că numărul de tranzistori se va dubla în fiecare an, dar a fost revizuită în 1975. Observaţia lui Moore s-a dovedit corectă, pentru că multă lume din industria semiconductorilor şi procesoarelor făcându-şi planificarea pe termen lung cu ajutorul acestei legi.

De ce a fost importantă legea lui Moore?

Legea lui Moore a oferit atunci o viziune pentru industrie de tehnologie, adică viziunea că toate componentele trebuie să fie mai mici şi mai performante. Cipurile pentru computer au fost echipate cu circuite complicate, iar faptul că s-au ieftinit în timp a dus la adopţia lor. Astăzi, mare parte din revoluţia digitală şi avansul tehnologic adus de internet se datorează predicţiei lui Moore, pentru că ea a dus la adoptarea pe scară largă a calculatoarelor.

Astfel, acum 40 de ani, preţul capacităţii computaţionale era de 10 milioane de ori mai mare decât astăzi. O tehnologie de nivel militar sau guvernamental, a devenit disponibilă celor mai săraci oameni la preţuri infime. Potrivit unei analize a reviste "Fortune", reţelele sociale nu ar fi apărut fără legea lui Moore, pentru că preţul unui tranzistor a scăzut de un milion de ori, iar capacitatea de procesare a devenit de 10.000 de ori mai eficientă. Acest lucru a dus la o analiză rapidă a datelor, la dezvoltarea conceptului de Big Data (analiza şi procesarea a milioane de date diferite) şi la centre de calcul şi servere care să reziste unor reţele cu 1,3 miliarde de oameni.

IBM System 360, cel mai performant calculator din acea vreme

Deşi existau tranzistori şi epoca informaţională începea, Moore a arătat direcţia. El a fost căpitanul care a îndreptat nava în direcţia corectă. Astfel, dacă vreţi să vă daţi seama cât de mult îi datoraţi lui Moore, luaţi-vă telefonul în mână şi priviţi-l. Chiar dacă aveţi un telefon nu foarte performant, unul ieftin, dar care poate accesa telefonul, e de mii de ori mai bun decât primele computerele. În el e tehnologie de înaltă clasă, miniaturizată. Fără Moore, nu aţi fi intrat pe internet sau nu aţi fi dat like la acest articol.

Cât de mult s-a schimbat tehnologia din 1965?

Legea lui Moore, care e de fapt o observaţie, se referă al tranzistori, adică acele elemente de pe un circuit electric care închid şi deschid semnalele electrice, pentru ca dispozitivele să proceseze informaţiile şi să realizeze task-urile aferente. Cu cât sunt mai mulţi tranzistori pe un cip, cu atât mai rapid e acesta.

Pentru a duce Legea lui Moore mai departe, producătorii de tranzistori şi procesoare trebuie să mişcoreze în permanenţă dimensiunea tranzistorilor. Primii tranzistori aveau jumătate de inch. Cei de astăzi sunt mai mici decât unvirus, iar Intel sau Samsung vor să-i facă şi mai mici. Ce e interesant la Legea lui Moore, potrivit cnet.com, e că a întrevăzut posibilitatea ca sistemele informatice să devină mai deştepe în timp, să facă mai multe lucruri şi să evolueze. Deşi tehnologia a evoluat mereu, ideea aceasta avea o doză de abstract în ea, care vorbea practic de o inteligenţă artificială care devină mai bună şi mai bună în timp. Potrivit tot cnet.com, un procesor care e folosit la sistemul de navigaţie al unei maşini Ford e de 1,8 milioane de ori mai puternic decât procesorul de pe naveta Apollo 11 care a dus astronauţii pe Lună în 1969.

De asemenea, dacă păstrăm aceste rapoarte, iPhone 6 e de  un milion de ori mai puternic decât un computer IBM din 1975 şi costă 650 de dolari, în timp ce un computer puternic costa 1.000 - 4.000 de dolari acum câţiva ani.

Un sistem IBM System 360 costa la acea vreme 113.000 de dolari, adică un milion de dolari în banii de astăzi. Unele versiuni mai puternice costau 8 milioane de dolari (echivalentul de astăzi). Computere mai puţin performante, cum ar fi cel de al Digital Equipment Company PDP-8 costa echivalentul a 150.000 de dolari în banii de astăzi. Un computer era mai scump decât o casă.

Influenţa lui Moore

Potrivit lui Genevieve Bell, antropolog Intel "Legea lui Moore a creat un metronom. A creat noţiunea unui ritm".

Când a publicat articolul din 1965, în revista "Electronics", Moore a scris că în 10 ani cipurile de silicon vor avea 65.000 de tranzistori. "Viitorul electronicelor integrate e viitorul electronicii însăşi", a scris Moore în lucrarea sa. El a preconizat că sistemele se vor ieftini.

Astfel, ceea ce ştim despre Legea lui Moore e doar suprafaţa, e doar o coajă. În lucrarea din 1965, Moore vorbea despre posibilitatea ca pe viitor dublarea numărului de tranzistoare să ducă la controale automate pentru maşini, calculatoare personale şi sisteme portabile de comunicaţii. De asemenea, el a scris despre un "ceas electronic".

Legea lui Moore şi apariţia Google

Într-un articol din revista "Backchannel", Steven Levy vorbeşte despre influenţa legii lui Moore asupra apariţiei Google. De asemenea, despre cât de importantă a fost ea la acea vreme.

"Cei care au înţeles spusele lui Moore ştiau că imposibilul va fi inevitabil. Toţi cei cu un calculator de birou puteau să facă nişte calcule şi să vadă viitorul. Cea mai grea misiune a lor era să creadă. Avansul non-linear prezis de Moore era atât de mind-bending încât doar câţiva au reuşit să-l înţeleagă. Dar cei care au făcut-o, deţin viitorul", scrie Steven Levy.

Larry Page, cofondatorul Google, a trăit într-o familie de informaticieni. De asemenea, atunci când a scris teza sa că poate să captureze tot conţinutul local din serverele Stanford. Page nu s-a blocat în ideea că nu se poate, că e prea multă informaţie de procesat. El ştia, folosind legea lui Moore, cât de puternice vor deveni calculatoarele. Aşa că a făcut câteva calcule matematice şi a ajuns la concluzia că toate acele link-uri pot fi căutate în mai puţin de o secundă. Larry Page şi partenerul său, Serghei Brin, ştiau că acea putere de calcul era la dispoziţia unor studenţi.

De asemenea, Larry Page şi-a bazat filosofia pe accente ale legii lui Moore. "Companiile care dezvoltă produse pentru prezent sunt condamnate la moarte", a spus Page. Din acest motiv, atunci când Google dezvoltă produse, îşi asumă responsabilitatea că ele vor funcţiona cu tehnologii care nu există încă sau abia se dezvoltă.

Astfel, Gordon Moore a văzut un viitor non-linear, care nu evoluează în prezent, ci în viitor. După cum declara inventatorul Ray Kurzweil, problema oamenilor e că nu sunt construiţi să gândească potrivit acestei teorii. "Avem în creier ideea că aşteptările trebuie să fie lineare, pentru că această metodă funcţiona în trecut, în timp ce urmăreai animalul în sălbăticie. Acceptarea legii lui Moore înseamnă să accepţi imposibilul şi să îmbrăţişezi idei nebune", a spus Kurzweil.

Nici Steve Jobs nu a fost străin de legea lui Moore. Când a construit Macintosh în 1984, Jobs s-a gândit la viitor, nu la prezent. Computerul era înaintea timpului său. Macintosh avea nevoie de un procesor mai bun decât cel Motorola 68000 folosit anterior şi mai mulţi MB de RAM. Jobs a dorit să vândă calculatorul pentru 2.000 de dolari ca să atragă clienţii. Era o vindere în pierdere. Şefii săi nu au înţeles viziunea lui Jobs, bazată pe legea lui Moore. Jobs ştia că dacă setează preţul la 2.000 de dolari, vor putea plăti mai puţin pentru cipuri într-un interval relativ scurt. Microsoft a câştigat astfel cursa. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: