Gadgeturile purtabile, între eşec şi succes la Mobile:Next 2014: cum pot deveni parte din viaţa noastră şi ce minusuri au

Gadgeturile purtabile, între eşec şi succes la Mobile:Next 2014: cum pot deveni parte din viaţa noastră şi ce minusuri au

Dan Romescu, fondator Droidcon, a vorbit despre gadgeturi purtabile. FOTO Răzvan Băltăreţu/Adevărul

Subiectul "fierbinte" al acestui an este Internetul lucrurilor, iar la Mobile:Next a fost în centrul atenţiei. Ce facem însă cu securitatea, când împărtăşim atât de mult online?

Ştiri pe aceeaşi temă

Conferinţa Mobile:Next a fost deschisă cu prezentarea şi ideile lui Sascha Wolter, Senior Manager Developer Evangelism (IoT/M2M, Mobile and Web) la Deutsche. El a vorbit despre platforme precum Arduino cu care te poţi juca în acest nou mediu, despre gadgeturile care ne pot uşura viaţa, dar şi despre când ar trebui să ne facem griji cu privire la securitatea datelor, la intimitatea online.

Wolter a spus că e îngrijorat cu privire la cât împărtăşim, dar acum n-ar trebui să fie primordial. "Spre exemplu, atât timp cât mă gândesc la inovare, nu îmi pasă atât de mult şi de securitate. Asta m-ar opri din inovare, dar ştiu că odată realizat un concept, un prototip, apar şi metode de securizare. Întâi inovare, creativitate, apoi securitate", a spus Wolter.

El a descris proiecte diverse pe care le pot face utilizatorii, unele necesită mai multă muncă, altele destul de simple. Costul hardware-ului în acest domeniul al Internet of Things a scăzut destul de mult, iar senzorii de tot felul s-au dezvoltat mai mult. El a dat exemplul unui joc simplu pe care îl poţi face acasă, folosind senzori de presiune sau Kinect, gadgetul de la Microsoft care monitorizează cu o cameră video utilizatorul. Apoi, transpune imaginea într-un avatar în joc sau transpune gesturile într-o aplicaţie pentru a controla.

Wolter prezintă câteva gadgeturi care se pot integra în Internet of Things

Gadgeturi purtabile, dar nu sunt atât de simple

Dan Romescu, fondator Droidcon, a rotunjit prezentarea lui Wolter, mutând discuţia spre Google Glass, Sony Smartwach, Samsung Gear şi altele asemenea. Pe lângă beneficiile aparente sau evidente pe care le-ar aduce astfel de dispozitive, el a spus şi că e dificil să le vinzi, să le integrezi într-o lume obişnuită într-un sens.

"A fost subiect mare achiziţia Oculus VR de către Facebook. Dar realitatea virtuală, augmentată, nu a fost brevetată de Oculus. Spre exemplu, un vârf a fost în 2010. Atunci, oamenii mizau mult pe aplicaţiile de realitate augmentată (n.red.: Layar şi, mai nou, City Lens de la Nokia). Dar nimeni n-ar fi vrut să-şi tot scoată din buzunar telefonul pentru a scana mediul", a comentat Romescu.

De la Google Glass el a ales să laude funcţia prin care poţi realiza o poză făcând cu ochiul. Asta nu pentru că e ceva neobişnuit, ci pentru că n-ai nevoie de o comandă vocală, un element primordial de control pentru Glass. "Iată, când eşti într-un bar nu poţi să spui: Ok Glass, fă o poză. E ciudat şi ceilalţi te vor privi ciudat. Din punctul meu de vedere, când vorbesc cu cineva şi poartă ochelari, sunt puţin circumspect, am mai puţină încredere în el. Nu ştiu ce face, ce ascunde, e o anumită nesiguranţă", a completat Romescu.

El a mai spus că ar fi ciudat şi să-ţi înregistrezi toată viaţa cu un aşa gadget. Util e, dar ar putea deveni prea util, prea "grijuliu" cu tine. "Nu vrei ca atunci când bei cu o bere mai mult să-ţi vibreze ochelarii, să-ţi spună că exagerezi", a afirmat fondatorul Droidcon.

Ceasuri inteligente la încheietură

Romescu s-a referit şi la piaţa ceasurilor inteligente, la fel de dificil de integrat în actualul ritm al oamenilor. "Principala problemă de care m-am lovit este bateria, mai precis autonomia acesteia. Am telefon, tabletă, laptop, şi mai nou ceas inteligent. Am atâtea gadgeturi pe care le folosesc, iar seară mă găsesc cu toate la încărcat. Ce fac când călătoresc? Câte cabluri iau cu mine?", a spus acesta.

Mai mult, designul trebuie să fie foarte simplu, folosirea la fel, iar interacţiunea nu poate merge până într-acolo încât să te apuci să scrii pe acele ecrane mici. "Eu cred că cea mai bună soluţie este interacţiunea prin touch, completată de voce. Prin voce însă e mai problematic, nu se poate face mereu, în orice mediu, cum ziceam la Glass. Ecranul tactil completează", a adăugat Romescu.

iBeacon, o soluţie de la Apple, dar pentru ce? 

Pe lângă cele două domenii, el a vorbit şi despre o cască de scanare a impulsurilor cerebrale, denumită Emotiv Insight. Practic, doar gândind ai putea activa alte gadgeturi. Poţi, spre exemplu, să creezi muzică doar gândindu-te la ea, la ritmul acesteia. Lansarea acestuia va fi în 2014, iar dezvoltatorii de aplicaţii vor avea acces la API-uri pentru a crea un ecosistem.

Spre final, Romescu s-a referit la iBeacon, tehnologia Apple de a urmări utilizatori prin intermediul telefoanelor, tabletelor lor dotate cu modul Bluetooth low energy. "Apple îl propune pentru retail, dar e greu de crezut că aşa ceva va ajunge să fie folosit atât de mult în magazin, fără să enervezi utilizatorii. Dar vedem, poate mă înşel. Însă, deocamdată, îl văd folosit pentru interconectarea dispozitivelor. Să se "simtă" între ele", a explicat Romescu.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: