Dosarul Berevoești. Ce s-a întâmplat cu frații-sclavi eliberați. „Aveau comportament animalic“
0În urmă cu aproape șapte ani, satul Gămăceşti din comuna Berevoeşti, Argeș, devenea cunoscut pentru ororile comise de 38 de romi din nouă grupări interlope asupra a zeci de persoane racolate, multe cu dizabilităţi psihice.
Pe 13 iulie 2016, după luni întregi de investigaţii, sute de jandarmi şi mascaţi au descins la Berevoeşti din Argeș şi au înconjurat satul Gămăceşti. Nu mai puţin de 38 de romi, membri ai nouă grupări interlope - care acţionau în reţeaua ce racola, în comună, persoane vulnerabile, printre care săraci, copii sau persoane cu dizabilităţi fizice ori psihice - au fost iniţial arestaţi preventiv.
Anchetatorii vorbesc despre un dosar în care faptele de violenţă depăşesc orice închipuire. Romii au fost acuzaţi că pe parcursul a 12 ani au exploatat şi au torturat 40 de persoane, inclusiv minori şi persoane cu dizabilităţi. Victimele erau bătute cu parul sau cu biciul, lăsate fără mâncare, legate cu lanţuri şi puse printre altele să strângă fecalele romilor. Iar cele mai mari traume au rămas asupra copiilor-sclavi supuși la torturi și umilințe inimaginabile.
„Adevărul” a vorbit despre cât de mult îi afectează pe copii traumele psihice cu Narcis Sima, psiholog în cadrul DGASPC Argeș și președintele filialei Argeș a Colegiului Psihologilor din România, cel care s-a ocupat trei ani de doi frați minori care au fost ținuți ca sclavi și torturați în perioada 2012-2016 la Berevoești.
Frații Costinel și Dragoș Mărunțelu, acum majori, au trecut prin torturi și chinuri greu de imaginat, fiind arși pe piele cu vătraiul încins, bătuți cu biciul sau cu ustensile de bucătărie și forțați să spele rufe, să aibă grijă de animale și să aibă grijă de copiii minori ai stăpânilor lor. Când au fost duși la un centru special din Pitești în vara lui 2016, cei doi frați nu au putut dormi timp de o lună într-un pat normal, deoarece timp de patru ani, cât au fost sclavi, au dormit numai pe jos în condiții greu de descris.
Cei doi frați au fost dați de mama lor în 2012, pe când aveau 7 și respectiv 9 ani, unei familii din Berevoeşti în schimbul unei sume de bani foarte mici. Ei au fost puşi la munci înjositoare, după cum reiese şi din rechizitoriul procurorilor de la DIICOT.
„Încă de când victimele minore au fost duse în gospodăriile incupaţilor, acestea erau obligate să măture prin curte, să spele rufe, covoare, pături, să aibe grijă de animale, să ude curtea, să adune lemne de foc din pădure, să le spargă şi să le pregătească pentru iarnă sau pentru bucătărie. Aveau grijă şi de copiii minori ai familiilor inculpaţilor Feraru, în sensul că trebuia să îi schimbe de pampers, să îi legene, să le cânte şi trebuia să aibă grijă ca aceştia să nu plângă. Atunci când copiii plângeau, erau luaţi la bătaie de membrii familiei Feraru. Victimele erau bătute în mod repetat de către inculpaţi, inclusiv cu biciul sau ustensile de bucatarie – făcăleţ, paleta metalică sau cu vătraiul”, arată anchetatorii.
Iar aceste torturi la care au fost supuși timp de patru ani i-au afectat mult. Cazul teribil al celor doi frați chinuiți l-a impresionat și pe psihologul Narcis Sima.
„Abuzul emoțional naște traumă”
„Este cel mai impactant caz cu care m-am întâlnit vreodată. În cazul lor s-a instituit atunci plasamentul în regim de urgență. Pentru mine, ca psiholog, încărcătura emoțională a fost extrem de mare. Cei doi minori aveau un comportament de tip animalic. Nu dormeau în pat, refuzau constant acest lucru. Am aflat ulterior, după ce am construit relația de încredere și siguranță, că ei nu dormiseră vreodată într-un pat, ci doar pe jos. De abia după o lună cei doi au acceptat să doarmă într-un pat. Timp de două săptămâni, cei doi minori au refuzat să utilizeze tacâmurile și să se spele. Nevoile lor emoționale au fost cu totul ignorate”, spune Narcis Sima.
Cazul a fost cu atât mai dificil pentru Narcis Sima cu cât în acea perioadă cei doi minori nu aveau abilități de viață independente dezvoltate.
„A fost extrem de greu să formăm niște abilități de viață. A fost nevoie de vreo trei luni de zile pentru ca minorii să conștientizeze că sunt în siguranță și că sunt acceptați. Până atunci ei nu avuseseră o viață de calitate”, adaugă psihologul Narcis Sima.
Pe parcursul celor trei ani de terapie și consiliere psihologică, cei doi minori au avut un program foarte bine stabilit, ce includea orele la școală, terapie, dezvoltare personală și recreere și socializare. Ulterior, cei doi frați au început practic o nouă viață.
„Împreună cu colegii de la Protecția Copilului Argeș am depus toate eforturile pentru ca acești copii să devină independenți. Acest caz m-a întărit foarte mult emoțional și profesional. Am învățat datorită acestui caz să îmi controlez foarte bine emoțiile”, precizează Narcis Sima.
Dragoș Mărunțelu are acum 20 de ani și s-a mutat cu mătușa lui la Berevoești, după ce a urmat mai mulți ani de studii în cadrul programului „A doua șansă”. Costinel Mărunțelu are 18 ani și este la Câmpulung Muscel la un centru-suport din cadrul DGASPC Argeș, centru unde poate rămâne, conform legii, până la 26 de ani.
„O palmă se uită, o vorbă - niciodată“
Președintele filialei Argeș a Colegiului Psihologilor din România a explicat și de ce sunt atât de greu de vindecat traumele psihice în cazul minorilor.
„Există un dicton românesc: <O palmă se uită, o vorbă - niciodată>. Și atunci cred că, alături de abuzurile fizice la care minorii au fost expuși, foarte dure au fost și abuzurile emoționale. Iar aceste abuzuri emoționale au fost o perioadă lungă de timp. Din păcate abuzul emoțional naște traumă. Și, ca exemplu concret, cei doi frați aveau momente în care își aduceau aminte de tot ceea ce au experimentat în mediul de la Berevoești. Pe de altă parte, cred că au capacitatea de a merge mai departe. În procesul de vindecare după astfel de traume contează foarte mult ca acel copil să înțeleagă că este un mediu în siguranță acolo unde se află și că nimeni nu îi va pune viața în pericol. Este de asemenea esențială comunicarea cu specialiștii”, spune Narcis Sima.
Psihologul din Argeș vorbește despre rolul și locul empatiei în cazul terapiei pe care a făcut-o cu cei doi frați abuzați ani în șir la Berevoești. „Eu rezonez foarte mult la fiecare caz. În cazul celor doi frați, am încercat să nu fiu copleșit de emoții”, recunoaște Narcis Sima.
Cei cinci membri ai familiei Feraru, autorii abuzurilor fizice și psihice asupra celor doi frați, au primit în primăvara lui 2019 pedepse definitive cuprinse între 8 și 20 de ani de închisoare.
Se încarcă comentariile...
