Parcul Național Retezat rămâne în afara UNESCO, după aproape jumătate de secol
0Parcul Național Retezat nu mai face parte din rețeaua de rezervații ale biosferei incluse pe lista siturilor de patrimoniu mondial UNESCO.
Parcul Național Retezat a fost retras din rețeaua rezervațiilor biosferei din patrimoniul mondial UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură), astfel că România a rămas cu doar două arii protejate recunoscute de forul mondial: Delta Dunării și Pietrosu Mare. Rezervaţia științifică a fost înfiinţată în anul 1935 şi a fost inclusă din anul 1979 în Reţeaua Internaţională a Rezervaţiilor prin programul de ocrotire al biosferei coordonat de UNESCO.
Administrația Parcului Național Retezat a transmis, într-un mesaj pe pagina ei de Facebook, explicații cu privire la retragerea ariei protejate din UNESCO.
„Parcului Național Retezat i-a fost suspendat statutul de rezervație a biosferei tocmai datorită sălbăticiei sitului, explicația fiind foarte clar menționată și pe website-ul UNESCO: ”Unele țări și-au retras din Rețeaua Mondială de Rezervații ale Biosferei acele situri care au fost desemnate în anii 1970 și 1980, deoarece nu a fost posibil ca aceste situri să respecte noile cerințe ale Strategiei de la Sevilla pentru Rezervațiile Biosferei care, de exemplu, prevede existența de comunități rezidente în zona de tranziție a Rezervației Biosferei”. Iar Parcul Național Retezat nu are pe teritoriul său nicio așezare umană permanentă”, anunță administrația PNR.
Există, totuși, mai multe așezări umane pe teritoriul Parcului Național Retezat. Stațiunea Râuşor se află în Zona de Dezvoltare Durabilă a parcului naţional, unde ocupă 68 de hectare, suprafaţă în care există deja investiţii în infrastructură specifică pentru turism, respectiv cabane şi pensiuni, pârtii de schi şi alte amenajări. Alături de Râuşor, care ocupă cea mai mare suprafaţă din Zona de Dezvoltare Durabilă a Retezatului, doar cabanele Pietrele şi Gura Zlata mai fac parte din aceeaşi categorie.
Reprezentanții Parcului Național Retezat susțin că au demarat și o acțiune ce va repune zona pe harta siturilor UNESCO, încât să se respecte noile cerințe ale Strategiei de la Sevilla pentru Rezervațiile Biosferei, respectiv pe cea care prevede existența de comunități rezidente în zona de tranzitie a Rezervației Biosferei.
De ce a fost retras Parcul Național Retezat din UNESCO
Într-un raport publicat pe site-ul UNESCO, organizația oferă detalii despre ieșirea parcului național din rândul rezervațiilor UNESCO. Potrivit documentului, din 2021, Consiliul consultativ al Programului Omul și Biosfera (MAB) din cadrul UNESCO a remarcat că nu a fost încă înființată nicio entitate care să administreze rezervatia biosferei, iar un nou plan de management al parcului național este încă în curs de realizare.
„Comitetul Consultativ a reținut că zonarea internă a Parcului Național Retezat a fost stabilită în 2003 și că zona de conservare durabilă și zona de dezvoltare durabilă a parcului național au fost fuzionate pentru a crea zona de tranziție a rezervației biosferei. Comitetul consultativ a luat notă de faptul că prima recomandare de a explora posibilitatea extinderii sitului dincolo de granițele parcului național, prin extinderea zonei exterioare de tranziție, a fost documentată fără succes. O versiune revizuită a planului de management al Parcului Național Retezat este așteptată în curând. Comitetul a remarcat, de asemenea, că un organism specific pentru administrarea rezervației biosferei nu a fost creat și nici un buget asociat nu a fost alocat”, se arată în raportul Consiliului internațional de coordonare al Programului Omul și Biosfera (MAB) din cadrul UNESCO.
Potrivit documentului, Comitetul consultativ a solicitat, de asemenea, informații mai detaliate cu privire la participarea comunităților locale la gestionarea rezervației biosferei și detalii cu privire la dificultăţile întâmpinate în extinderea rezervaţiei dincolo de limitele parcului național.
„În plus, Comitetul a solicitat autorităților să să prezinte un plan de management pentru întreaga rezervație a biosferei cu roluri clar definite și responsabilități. Comitetul consultativ a concluzionat că site-ul nu îndeplinește criteriile. Comitetul consultativ prin urmare, a recomandat autorităților să retragă site-ul și le-a invitat să depună un formular de nominalizare cât mai curând posibil, dacă doresc acest lucru. Comitetul Consultativ a subliniat, de asemenea, că Secretariatul MAB (al programului UNESCO Omul și Biosfera) și Birourile UNESCO rămân disponibile să asiste autoritățile în procesul de nominalizare”, se arată în raport.
Povestea Parcului Național Retezat
Parcul Naţional Retezat a fost înfiinţat în 22 martie 1935, printr-o decizie a Consiliului de Miniştri al României. Prima rezervaţie a naturii din România se întindea atunci pe aproape 13.000 de hectare în Masivul Retezat şi includea păduri semivirgine, peisaje alpine, căldări şi lacuri glaciare şi numeroase specii preţioase de plante şi animale. În prezent, ocupă aproape 40.000 de hectare, cuprinzând mare parte din Masivul Retezat-Godeanu, dar şi o mică porţiune din Munţii Ţarcu.
Demersurile pentru crearea Parcului Naţional Retezat pe unul dintre teritoriile cele mai sălbatice ale României au durat mai mult de un deceniu şi au fost susţinute de oameni de ştiinţă ca Alexandru Borza, Andrei Popovici Bâznoşanu şi Emil Racoviţă, dar şi de Societatea Naturaliştilor din România. Savanţii au cerut statului român oprirea păşunatului, a vânătorii, a tăierilor de pădure în viitorul parc naţional, considerat la începutul secolului XX una dintre puţinele regiuni din România unde vegetaţia rămăsese în starea ei naturală, păstrând un echilibru biologic al faunei şi florei sălbatice.
Zona alpină a masivului, care cuprinde lacurile glaciare şi pădurile seculare cele mai valoroase, a fost recunoscută încă din secolele trecute ca un ţinut care nu trebuia afectat de intervenţia umană.
Lacurile glaciare se numără printre marile atracţii ale Retezatului, iar protejarea lor a fost unul dintre motivele pentru care savanţii au cerut înfiinţarea Parcului Naţional Retezat. Pe teritoriul masivului sunt aproape 80 de lacuri glaciare, care îl fac una dintre cele mai atractive rezervaţii naturale din Europa. Cele mai multe dintre ele s-au format la altitudini de peste 2.000 de metri, în locuri unde călătorii pot ajunge pe jos, pe trasee montane, după mai multe ore de mers.
Rezervaţia ştiinţifică Gemenele ocupă aproape 2.000 de hectare şi păstrează una dintre ultimele păduri primare neafectate existente în Europa şi singura zonă de pădure antică amestecată. Aici, potrivit reprezentanţilor Parcului Naţional Retezat, trăiesc multe dintre cele aproape 2.000 de specii de plante superioare din Retezat, lăsate să evolueze liber în habitatul lor natural. Pe teritoriul ei, turismul este interzis, la fel şi camparea, focul, abandonarea deşeurilor, culegerea plantelor, deteriorarea arborilor, deschiderea unor poteci şi trasee turistice.
Se încarcă comentariile...
