Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”

0
Publicat:

Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.

Cluj-Napoca, vedere de pe Turnul Pompierilor. FOTO: Primăria Cluj-Napoca
Cluj-Napoca, vedere de pe Turnul Pompierilor. FOTO: Primăria Cluj-Napoca

Agenția Reuters a publicat recent o analiză privind recuperarea decalajului economic dintre România și statele vecine. Economia României ar urma să depăşească în acest an economiile statelor vecine care stagnează, ajutată fiind de fondurile europene, de o monedă stabilă şi de investiţiile străine, ce sunt stimulate în parte şi de relocarea activităţilor din Rusia şi Ucraina - scriu jurnaliștii britanici. Reuters notează că România a devenit a doua mare economie din Europa de Est, după Polonia.

Zona Metropolitană Cluj, peste zone metropolitane din Est

În acest context, reprezentanții Asociației de Dezvoltare Intercomunitara Zona Metropolitană (ZM) Cluj, în colaborare cu partenerii de la Banca Mondială, au comparat PIB-ul per capita, exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) al ZMC, cu cel al unor zone metropolitane similare din Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria și Slovacia.

PIB (Produsul Intern Brut) este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări/zone în decurs de un an. PPS este o unitate monetară artificială; teoretic, un PPS poate cumpăra aceeași cantitate de bunuri și servicii în fiecare țară. Altfel zis, un PPS are aceeași valoare în orice magazin din UE. Pentru a simplifica, vom echivala un euro cu un PPS.

Astfel, ZM Cluj (formată din municipiul Cluj-Napoca și 19 comune învecinate) a depășit, încă din 2019, zonele metropolitane constituite în jurul orașelor asemănătoare din țările amintite.

De exemplu, PIB-ul per capita al ZM Cluj a fost, în 2019, conform Eurostat, 29.800 de euro, în timp ce PIB-ul Cracoviei (al treilea oraș din Polonia după capitală la capitolul dezvoltare economică) a fost 28.300 de euro. ZM Cluj a depășit și zona metropolitană a celui de-al doilea oraș ca mărime din Cehia, Brno, care a avut PIB-ul per capita 27.500 de euro. La mare distanță vin Košice (denumirea latină Cașovia, al doilea oraș ca mărime din Slovacia) cu 17.400 de euro și Debrețin (al doilea oraș ca mărime din Ungaria) cu 16.300 de euro. Zona metropolitană din jurul Plovdivului, al doilea oraș ca mărime din Bulgaria, a avut un PIB per capita de 14.000 de euro în 2019.

Mai trebuie să precizăm că datele menționate sunt din 2019, astfel că cel mai probabil în 2022 PIB-ul în ZM Cluj a crescut și mai mult.

Zilele trecute, Direcția de Statistică anunța că salariul mediu net a depășit, în Cluj, pragul record de 5.000 de lei în noiembrie 2022, adică peste o mie de euro. Astfel, salariul mediu net din Cluj e mai mare cu 20% față de media națională și e cel mai mare din țară după cel înregistrat în București.

Explicația acestei creșteri

Bogdan Stanciu, purtător de cuvânt la ZM Cluj, susține că explicația acestei dezvoltări are legătură cu politicile publice de încurajare a investițiilor. „La nivel de Cluj, aceste politici publice sunt bazate pe colaborarea întregului ecosistem urban: administrație publică, mediu privat, mediu academic, societate civilă, cetățeni interesați. Platformele importante de dialog în acest sens sunt clusterele și consultările publice punctuale. În baza lor s-au realizat o serie de strategii de dezvoltare, sectoriale și generale, care au stat la baza acestei creșteri economice”, explică el.

Efectul acestor politici se manifestă prin creșterea în sectorul IT, parcurile industriale, numărul mare de IMM-uri etc. „În general, Clujul s-a înscris de mai mulți ani pe traiectoria de a deveni o economie bazată pe cunoaștere, iar acest lucru nu poate fi decât îmbucurător. În acest sens, un rol extrem de important revine mediului academic clujean, fără de care cu greu ar putea fi imaginat un viitor prosper”, a mai explicat Stanciu.

El a subliniat că sunt, în continuare, necesare investiții de anvergură în infrastructura de mobilitate metropolitană, cum sunt centura metropolitană, metroul, trenul metropolitan.

Economist: „Percepția e una, realitatea e alta”

Economistul Radu Nechita, conferențiar la Universitatea Babelș-Bolyai din Cluj-Napoca, susține că datele disponibile arată că „avansăm, ajungem din urmă”.

Singura noastră șansă este să creștem mai repede decât alții, iar asta se face copiind lucrurile bune care stimulează oferta, producția de bunuri și servicii, concurența, libertatea de intrare pe piață, protejarea drepturilor de proprietate, reducerea costurilor de tranzacționare etc. și nu copiind prostiile, extravaganțele, erorile, aberațiile etc pe care și le permit cei bogați”, a subliniat Nechita.

El a mai susținut că o comparație mai relevantă s-ar putea face dacă pe lângă PIB-ul per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard s-ar lua în considerare și rata inflației.

Totodată, pentru a realiza o comparație mai fidelă a calității vieții e nevoie și de alte elemente pe lângă PIB raportat la puterea de cumpărare, cum ar fi calitatea serviciilor de sănătate, educația, calitatea spațiilor publice, poluarea aerului etc.

La nivelul bunului-simț evident, comun, și dacă ne uităm la numeroasele probleme semnalate în presă (Clujul are cea mai scumpă piață imobiliară din România, dar și prețuri mari, în general, la bunuri și serivicii în contrast cu serviciile publice, și mai ales cele de sănătate, care nu excelează), locuitorii ZM Cluj nu par că ar trăi mai bine decât cei din zone similare din Polonia, Cehia, Ungaria sau Slovacia.

Percepția e una, realitatea e alta. Există unii care spun că se trăia mai bine înainte de 1989. Da, și percepția este importantă (poate fi greșită), și cifrele sunt importante (pot fi și ele eronate, incomplete)”, a concluzionat economistul clujean Radu Nechita.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite