Exclusiv Războiul va ajunge adânc în teritoriul Rusiei. Vor ataca ucrainenii ținte civile rusești cu rachete occidentale?

Decizia de a permite Ucrainei să atace cu rachete cu rază lungă de acțiune a fost deja luată, spun surse din presa occidentală. Războiul va pătrunde adânc în teritoriul Rusiei. Vor ataca ucrainenii orașe și ținte civile rusești, așa cum face Putin? Răspunde la întrebare experta Iulia Joja.

Rachetele cu rază lungă de acțiune ar putea lovi adânc în Rusia. Foto: News.ro

Luarea deciziei de ridicare a restricțiilor pentru Ucraina de a folosi rachete cu rază lungă de acțiune pe teritorul Rusiei este pe ultima sută de metri. Surse din presa occidentală au arătat că decizia a fost deja luată. „Se pare că decizia a fost deja luată” – titrează The Guardian.

Biden a declarat presei că „lucrează” la cererea Ucrainei cu privire la ridicarea restricțiilor, în vreme ce secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și ministrul britanic de externe, David Lammy, au făcut o vizită comună în capitala Ucrainei, Kiev, unde au anunțat un ajutor suplimentar de 1,5 miliarde de dolari.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a dat cel mai puternic indiciu al său de până acum cu privire la decizia pe care Casa Albă este pe cale s-o ia – de a ridica restricțiile pentru Ucraina de a folosi arme cu rază lungă de acțiune furnizate de Occident asupra țintelor militare cheie din interiorul Rusiei.

Vorbind la Kiev alături de secretarul de externe al Marii Britanii, David Lammy, Blinken a spus că SUA au fost „din prima zi” dispuse să-și adapteze politica pe măsură ce situația de pe câmpul de luptă din Ucraina se schimba. „Vom continua să facem asta”, a subliniat el.

Blinken a spus că el și Lammy vor raporta „șefilor” lor – Joe Biden și Keir Starmer – după discuțiile lor de miercuri cu președintele ucrainean, Volodymyr Zelenskiy.

Secretarul de externe a sugerat că expedierea de rachete balistice de către Iran la Moscova – dezvăluită săptămâna aceasta – a schimbat gândirea strategică la Londra și Washington. A fost o „escaladare semnificativă și periculoasă”, a spus el.

Vladimir Putin a și reacționat, amenințând că dacă se ridică restricțiile Rusia va considera că se află în război cu NATO și va lua deciziile ce se impun. 

Războiul va ajunge adânc în teritoriul Rusiei

Obținerea de către Ucraina a dreptului de a lovi adânc în teritoriul rusesc cu rachete cu rază lungă de acțiune ar însemna pentru Rusia aducerea războiului acasă și ar însemna riscuri mari pentru populația civilă.

Ar exista riscul ca Ucraina să lovească, la fel cum face și Rusia, ținte civile, orașe, spitale, infrastructură energetică pe teritoriul rusesc?

Iulia Joja, care predă securitate internațională la două universități din Washington și la Institutul Diplomatic American, susține că „ar fi absurd ca aceasta să fie un motiv pentru Occident pentru a nu permite Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acțiune.”

„Știm că ucrainenii, cu resursele lor extrem de limitate interne, au utilizat și au improvizat drone pentru a ataca deja adânc în Rusia, foarte adânc, mii de kilometri în teritoriul rusesc, și avem deja o istorie a acestui lucru”, a explicat analista.

Pe parcursul acestor atacuri, care au fost extrem de limitate ca putere de foc, deoarece au folosit doar armamentul produs de Ucraina, s-a observat, spune Joja, că „ucrainenii nu au atacat ținte civile”. Asta în timp ce rușii atacă ținte civile și devin prin asta criminali de război.

Mai există un motiv pentru care experta crede că Ucraina nu va ataca orașe rusești cu armamentul occidental:

„Din punct de vedere militar nu are nicio logică să-ți consumi resursele pentru a ataca civili, doar ca să creezi teroare și atât. N-ar avea nimic de câștigat și au resurse extrem extrem de limitate, nu are nici niciun sens.”

Vor ataca ucrainenii ținte civile rusești cu rachete occidentale?

Un alt argument că Ucraina nu va ataca ținte civile este modul în care se desfășoară incursiunea în Kursk.

„Inclusiv la intrarea în Kursk ar fi fost de foarte simplu pentru ucraineni să abuzeze pe puterea lor și să creeze teroare, așa cum rușii fac ca metodă de război în fiecare zi. Ucrainenii au evitat acest lucru”, explică Joja.

Mai mult, spune experta, aceștia și-au cheltuit resursele extrem de limitate, în condițiile în care nu au electricitate, nu au apă caldă pentru propriii oameni, milioane de refugiați, ca să-i ajute pe refugiații ruși care fuseseră abandonați de autoritățile ruse.

„Deci a fost incredibil ce au făcut ucrainenii din punct de vedere al PR-ului pe parcursul ultimelor săptămâni, transmițându-ne încă un semnal, ca și cum am mai avut nevoie de încă unul, că nu este cazul să ne stresăm că ar putea să abuzeze de puterea lor pentru a teroriza populația civilă din Rusia. E ultima grijă pe care ar trebui s-o avem noi și ultima prioritate pe care ar putea să o aibă Ucraina”, a concluzionat Joja.

În plus de această, în toate solicitările făcute de Ucraina se precizează, spune experta, că rachetele cu rază lungă de acțiune vor fi folosite pentru atacarea unor ținte militare aflate la o distanță semnificativă de graniță, adică baze militare.

În Kursk, ucrainenii au intrat folosind arme cu rază scurtă de acțiune, inclusiv echipamente occidentale.

„Nu știu dacă au cerut voie sau nu pentru folosirea acestora. Nu s-a discutat acest lucru public sau dacă au pus Occidentul în fața faptului împlinit. Teoretic, Ucrainei nu i-a fost interzis să folosească acest tip de arme în Rusia. Nu știm ce se întâmplă în spatele ușilor închise, dar ei au intrat inclusiv cu tancuri germane în Rusia”.

„1 milion de dolari costă de fiecare dată când ridici racheta să te aperi”

Joja a susținu că analiștii occidentali au întors pe toate fețele efectele folosirii de către Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acțiune.

Pe lângă frica Occidentului că Rusia va folosi arme nucleare, despre care Joja susține că este neîntemeiată, așa cum au subliniat, zilele trecute, cei doi șefi ai serviciilor secrete americane și britanice, CIA și MI6, într-un interviu comun, a mai existat un argument pentru păstrarea restricțiilor pentru Ucraina. Anume cel financiar.

„Aceste arme sunt foarte costisitoare, dar Ucraina le folosește bine-mersi pe teritoriul ei pentru a lovi baze rusești. E adevărat că e scump, dar un război e scump oricum ar fi. Acesta este unul din argumentele care se aduce. Dincolo de asta, putem să formulăm tot felul de speculații și ipoteze despre ce s-ar putea întâmpla din punct de vedere militar. Ceea ce știm noi însă este un lucru, anume că ucrainenii au reușit să creeze o zonă în care au oprit accesul rușilor folosind aceste echipamente occidentale”, explică Joja.

Procesul a fost lent, deoarece armamentul a venit cu întârziere, dar pe parcursul ultimului an, rușii au fost forțați să-și mute echipamentele dincolo de granița cu Ucraina pentru a nu da posibilitatea ucrainenilor să le lovească.

„Și atunci, rușii pornesc atacuri împotriva Ucrainei din baze aflate pe teritoriul Rusiei, știind că acestea pot fi atinse doar cu arme cu rază lungă de acțiune. Rușii s-au adaptat la interdicțiile ridicate de Occident Ucrainei. Dacă Ucraina va primi acceptul să folosească arme cu rază lungă, rușii nu vor mai avea cum să-și protejeze aceste baze militare”, spune Joja.

Astfel, principalul efect pe care-l va avea ridicarea restricțiilor va fi, spune Joja, reducerea capacității rușilor de a bombarda ținte militare și civile din Ucraina.

„De asta cer voie ucrainenii să folosească rachetele cu rază lungă, pentru a putea reduce capacitatea Rusiei de a-i bomba pe ei, că e vorba de linia frontului, că e vorba de orașe aproape de front, că e vorba de orașe din vestul țării, cum am văzut în ultimele zile la Lviv”, concluzionează experta.

Apropo de costurile folosirii rachetelor cu rază lungă de acțiune, specialista susține că suntem într-o situație paradoxală: „Noi livrăm ucrainenilor sisteme de apărare antiaeriană și rachete de apărare antiaeriană, inclusiv noi românii, care sunt foarte scumpe, nu numai sistemele, dar și rachetele. Aproximativ un milion de dolari costă de fiecare dată când ridici racheta să te aperi. Cheltuim practic toți acești bani pentru a-i ajuta pe ucraineni să se apere, în loc să-i lăsăm pe ucraineni să atace sursele din care vin atacurile”.

Pe termen lung, spune Joja, este mai ieftin să ataci locurile de unde pornesc atacurile, decât să plătești tot timpul scutul anti-aerian. „Inclusiv argumentele din punct de vedere al costurilor cât și per ansamblu, dacă analizăm din punct de vedere militar, este evident că e mult mai eficient și că ar fi trebuit să facem acest lucru de mult timp”, a concluzionat experta.

Cine e Iula Joja

Iulia Joja predă Securitate Europeană şi Studii Europene la nivel de licenţă la Universitatea George Washington şi, la nivel master, la Universitatea Georgetown - ambele din Washington. De asemenea, Joja predă Studii şi Securitate în Europa de Vest la Institutului Diplomatic al SUA (Foreign Service Institute), care pregăteşte diplomaţii americani care urmează să activeze în Europa. În plus, experta lucrează şi coordonează Frontier Europe Initiative (Iniţiativa pentru Frontiera Europei), singurul program de la Washington DC dedicat securităţii în regiunea Mării Negre.