Avertisment: declinul demografic duce România la sapă de lemn ANALIZĂ

Suntem puțini, bătrâni și bolnavi, iar în 10 ani vom atinge un record negativ: populația României riscă să ajungă la nivelul înregistrat după Al Doilea Război Mondial. Este avertismentul celui mai recent raport al Organizației Națiunilor Unite care ar trebui să ne pună serios pe gânduri. Motivul? Impactul scăderii demografice se va resimți pe toate planurile, atenționează sociologii consultați de „Adevărul”. Iar cel mai grav afectat va fi sistemul fiscal din România care va funcționa în regim de avarie. 

În România, declinul demografic este unul accelerat. Sursa foto: arhivă

În următorii 10, 15 ani vor ieși la pensie peste 1,7 milioane de români, iar acest lucru va pune o presiune fantastică pe bugetul de pensii, a explicat pentru „Adevărul” analistul economic Adrian Negrescu. „Ieșirea acestor oameni din câmpul muncii nu este însoțită, din păcate, și de o creștere a natalității. Avem nevoie urgent de măsuri de ordin fiscal adresate familiilor, celor care vor să dea naștere unor copii. Măsuri care să stimuleze natalitatea”, a atenționat specialistul.

Într-un context atât de sumbru se întrevede, însă, și o luminiță. „Românii care lucrează acum în străinătate și care vor ieși la pensie în în următorii 10, 20 de ani vor primi pensii din partea statelor unde au muncit. Dacă au muncit legal, cu acte în regulă. Unii vor primi o pensie integrală, alții o parte de acolo, o parte plătită de statul român. Depinde cât de mult vor cotiza. Însă da, presiunea pe sistemul de pensii va fi mare, chiar și cu acest „ajutor” să-i zicem din afară”, a completat ideea sociologul Robert Santa, coordonator Rethink Romania.

„În acest moment, piramida între cei care muncesc și cei care sunt la pensie s-a inversat”, explică situația actuală și sociologul Dan Petre. „Orice sistem sănătos se bazează pe o piramidă care are la bază mai mulți angajați care pot susține mai puțini oameni aflați în sistemul de asistență socială. Ceea ce înseamnă că din ce în ce mai mulți bani produși de cei care muncesc vor trebui alocați pentru susținerea pensionarilor. Asta va pune o presiune foarte mare pe economie, trebuie să crească productivitatea, ceea ce înseamnă mai multă muncă și mai multă presiune pe cei angajați”. 

Rămânem fără forță de muncă și cu o economie care va stagna

Însă și productivitatea de care vom avea atât de mare nevoie va fi la pământ, continuă sociologul Robert Santa. „Populația României are, cel puțin în mediul rural, un nivel de educație precar. Și, dacă ne ies din câmpul muncii profesioniști, aceștia nu vor avea cu cine să fie înlocuiți. Apoi, să nu uităm că tot în mediul rural ne confruntăm cu un grad ridicat de sărăcie. Iar pentru că sărăcia este mână în mână cu lipsa de educație, prognoza nu va fi deloc roz. Copiii și tinerii din ziua de azi vor avea șanse mici să acceseze joburi productive prin care să țină în spate economia țării. Prin urmare, cu cât populația îmbătrânește cu atât trebui să pompăm mai mult pe partea de productivitate”.

Atragerea de forță de muncă din străinătate ar putea fi o soluție, dar și aici e cu dus și-ntors, căci ne lovim de o altă problemă: România nu este atractivă pentru capetele luminate. „Noi atragem persoane cu un nivel scăzut de calificări”, explică și sociologul Dan Petre.

Prin urmare, sunt de părere cei doi experți, este posibil ca în următorii 10-15 ani România să rămână fără forță de muncă calificată. „Ce se va întâmpla atunci? Economia românească va stagna, va rămâne în urmă”, comentează situația analistul Adrian Negrescu. „În plus, viața noastră de zi cu zi va fi afectată de lipsa serviciilor, nu vor mai fi oameni care să lucreze în domeniul sănătății, al educației. În educație, de exemplu, peste 60% dintre profesorii din învățământul primar vor ieși la pensie în următori 10 ani. Cine îi va înlocui? Cine îi va educa în continuare pe copii? Pentru că din urmă nu vine nimeni sau vin mult prea puțini”, a mai precizat Negrescu. 

Sociologul Dan Petre mai punctează un aspect: scăderea demografică va duce la o stagnare a tot ceea ce înseamnă dezvoltare și inovație în România. „Inovația este, de regulă, produsă de către tineri, nu de către persoanele în vârstă. Și vorbesc pe de-o parte despre inovație tehnologică și pe de alta parte despre inovație socială. Inovația tehnologică este, de regulă, cel mai puternic motor care produce bunăstare, care produce bogăție, care produce dezvoltare economică.  De asemenea, tinerii de regulă produc și inovație socială. Este vorba aici despre noi moduri de a face lucrurile. De exemplu adoptarea digitalizării în sistemul public. Dar sunt multe alte moduri de a interacționa între noi, alte valori, alte mentalități care produc de regulă inovație și schimbare socială. 

Mentalitatea bate natalitatea

Vorbim despre un trend global, un fenomen generalizat. „Este o schimbare de mentalitate. Am văzut în ultimii 20 de ani foarte multe mesaje în direcția aceasta: suntem prea mulți, planeta nu mai poate susține o populație atât de numeroasă, este ok să nu faci copii. Și vedem că acest tip de mesaj a fost prezent și a avut efectele cele mai puternice în societățile industrializate, în societățile dezvoltate. Apoi, dezvoltarea economică, paradoxal, produce în ultima vreme o scădere a populației. Pentru că oamenii se căsătoresc mai târziu, fac mai puțini copii, sunt mai preocupați de cariere, sunt mai preocupați de bunăstarea lor personală, să se simtă bine, să se bucure din plin de viață. Și cumva o combinație între acești doi factori a dus la acest lucru: suntem din ce în ce mai puțini și vom fi și mai puțini”, explică Dan Petre motivul pentru care nu mai facem facem copii sau facem prea puțini. 

Un alt motiv pentru scăderea natalității îl reprezintă tehnologia și accesul populației atât de facil la tehnologie. „Device-urile ne ocupă cam tot timpul. Mi-aduc aminte un studiu din prin anii 70, care a constatat că în India apariția televizorului în dormitor a scăzut natalitatea. Faptul că oamenii au alocat în acea perioadă o atenție sporită ecranelor, a dus inclusiv la o scădere a natalității. Deci, tehnologia are un impact foarte mare în această direcție”. Sociologul Dan Petre amintește curentul de emancipare a femeii, apoi contracepția care a devenit foarte răspândită și foarte accesibilă. „Din punct de vedere al mentalității, este mult mai ok în prezent față de acum 30, 40, 50 de ani. Apoi, legalizarea avortului a dus la o scădere a numărului de nașteri! 

Soluții

Declinul demografic este un fenomen global, iar probabilitatea de a reuși să-l inversăm este foarte scăzută, consideră specialiștii. Pe de alta parte, sunt țări care au obținut rezultate. Franța ar fi exemplul cel mai puternic din Uniunea Europeană. Spania, iarăși, a obținut rezultate în această direcție. Și în România am putea asista la o stopare a fenomenului dacă autoritățile s-ar implica mai mult. „Dacă statul intervine și oferă programe de recompensă a natalității pe toate planurile și financiar, și social, și comunicațional se pot obține rezultate”, consideră, la unison, experții români.