Exclusiv Șefii CIA și MI 6 au susținut că amenințările nucleare rusești n-ar trebui să ne intimideze. Dormim mai liniștiți?

Șeful CIA, Bill Burns, și șeful MI 6, Richard Moore, cele mai puternice servicii secrete din lume, susțin că liderii occidentali n-ar trebui să se lase intimidați de amenințările Kremlinului de escaladare nucleară. Dormim mai liniștiți? Răspunsul îl dau doi experți în securitate internațională.

Interviu comun al șefilor CIA și MI6. Foto: Shutterstock

Aproape că nu există lună de când a început războiul din Ucraina în care oficiali ruși, mai mult sau mai puțin importanți, să nu amenințe Occidentul cu un atac nuclear.

În primul interviu comun acordat de cei doi șefi ai celor mai puternice servicii secrete din lume, Bill Burns, de la CIA, și Richard Moore, de la MI6, aceștia au vorbit despre pericolul unui eventual atac nuclear rusesc.

Bill Burns, șeful CIA, a susținut că liderii occidentali nu ar trebui să se lase intimidați de amenințările Kremlinului de escaladare nucleară.

„Putin este un agresor care vrea să-și intimideze oponenții. Va continua să facă astfel de amenințări (privind folosirea armamentului nuclear-nr) din când în când”, a spus Burns.

„Nu ne putem permite să fim intimidați de aceste amenințări... trebuie să fim atenți la ele. SUA au oferit un sprijin uriaș Ucrainei și sunt sigur că președintele va lua în considerare alte modalități prin care să îi putem sprijini”, a mai precizat el.

Șeful spionajului american a fost întrebat dacă există prea multă nervozitate la Washington și în alte capitale occidentale cu privire la riscul de a escalada războiul prin acordarea permisiunii ca Storm Shadow, o rachetă cu o rază de acțiune de cel puțin 305 kilometri, să fie folosită în interiorul Rusiei.

„Niciunul dintre noi nu ar trebui să trateze superficial riscurile escaladării”, a spus Burns. El a adăugat că în cadrul CIA se credea că Rusia va folosi arme nucleare tactice în Ucraina în primul an de război.

„A existat un moment în toamna anului 2022 când cred că a existat un risc real de utilizare potențială a armelor nucleare tactice de către Rusia în Ucraina”, a spus Burns, dar el crede că astfel de preocupări nu ar trebui luate prea în serios. „Nu m-am gândit niciodată că... ar trebui să fim intimidați în mod inutil de asta”, a adăugat el.

La acea vreme, trupele ruse au fost împinse înapoi în nordul Ucrainei și au abandonat Hersonul în sud, ceea ce a făcut să se creadă că Rusia ar putea încerca să folosească o armă nucleară tactică în cazul în care s-ar ajunge la o situație de criză pentru armata rusă. În orice caz, linia frontului s-a stabilizat la scurt timp după aceea.

Burns a spus că Joe Biden, președintele SUA, l-a trimis să transmită un avertisment direct lui Serghei Naryshkin, șeful serviciului rus de informații externe, la o întâlnire în Turcia în noiembrie 2022 „pentru a clarifica care vor fi consecințele acestui fapt” – și că o abordare similară este în vigoare zilele acestea.

Până acum, Casa Albă a ezitat în mod deosebit să permită utilizarea Storm Shadow și a altor rachete cu rază lungă de acțiune în interiorul Rusiei, cum ar fi ATACMS-urile fabricate în SUA, în ciuda cererilor repetate din partea președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelenskiy .

„Rolul retoricii nucleare rusești este acela de descurajare a sprijinului occidental”

„Adevărul” a analizat cele mai importante declarații ale celor doi șefi de servicii secrete cu expertul în securitate europeană Marius Ghincea, cercetător la Insitutul European Universitar de la Florența și la Universitatea ETH Zurich, și cu analistul de politică internațională Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și membru permanent al Institutului de Studii Politice al Universității Paris-Est.

Marius Ghincea susține că cei doi șefi de servicii nu vin cu noutăți în ceea ce privește amenințarea nucleară rusească: „Nu e nimic nou nici acolo. Rolul retoricii nucleare rusești este acela de descurajare a sprijinului occidental. Iar Occidentul nu îl mai ia în serios de ceva vreme. Ce spun cei doi șefi de servicii secrete doar confirmă ceea ce știam deja de la majoritatea analiștilor, inclusiv subsemnatul”.

Într-adevăr, expertul în securitate internațională a declarat în cadrul mai multor interviuri că amenințările nucleare rusești nu mai sunt luate în serios în Occident.

„Posibilitatea unei escaladări nu poate fi niciodată exclusă în totalitate, dar nu suntem nici pe departe aproape de un război mondial. Nu aş merge atât de departe. Efectiv în acest moment Rusia nu are capacitatea de a răspunde convenţional şi de a ataca NATO, iar acesta e şi motivul pentru care apelează la discursul nuclear, pentru a descuraja. Foloseşte discursul nuclear tocmai pentru a spune: n-om mai avea noi capacitate convenţională militară, dar încă avem arme nucleare. Dar, din nou, acesta e mai degrabă un bluff. În realitate, nimeni din Washington nu mai ia în serios discursul nuclear de la Moscova”, explică Ghincea.

Dormim mai liniștiți ?

L-am întrebat pe profesorul Sergiu Mișcoiu, de la Universitatea Babeș-Bolyai, în ce măsură dormim mai liniștiți dacă șefii CIA și MI6 ne spun ceea ce majoritatea analiștilor de securitate internațională repetă de la începutul războiului, anume că amenințările nucleare ale Rusiei nu vor fi puse în aplicare.

Analistul de politică externă susține că aici sunt două aspecte ce trebuie discutate.

Pe de o parte este dimensiunea obiectivă a analizei prezentate de cei doi șefi de servicii secrete. „Această dimensiune obiectivă este într-adevăr legată de o serie de parametri și acești parametri n-au putut să nu fie observați de către jurnaliști, analiști, politicieni, alte categorii de public. Adică, analiza acestor șefi de servicii nu putea să fie cu totul diferită de cea care se operează oricum în spațiul public, pentru că dacă ar fi fost o analiză cu totul diferită, ea ar fi generat un anumit tip de comportament din partea statelor occidentale. Deci, dacă, cu alte cuvinte, ar fi știut acești șef de servicii că se pregătește un atac nuclear, chiar și tactic, de către Rusia în Ucraina, ar fi existat măsuri preventive sau ulterior, măsuri de retaliere pe care le-am fi văzut cu toții. Adică n-ar mai fi fost un secret.”

Mișcoiu susține că este, din acest punct de vedere, în linie cu ceea ce constată „toată lumea”, adică: „discursul cu amenințarea nucleară ține dacă este folosit într-un moment cheie, o singură dată răspicat și însoțit de anumite gesturi care să prevestească, să spunem, un asemenea comportament, de exemplu, mișcări de în jurul lansatoarelor de rachete nucleare sau altfel de semne pre-mergătoare. Dar dacă este folosit o dată la două săptămâni de purtători de cuvânt despre care știm că au mult prea puțină putere de decizie la Moscova, fie că e Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, fie că e că este purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, fie că vorba de alți asemenea purtători pe mesaj ai Kremlinulu, mi-este clar că e mai degrabă un joc politic internațional mai mult decât altceva”.

Profesorul este de părere că această analiză este împărtășită, pe dimensiune aceasta obiectivă, și de liderii serviciilor secrete din SUA și Marea Britanie.

El susține că mai există însă și o dimensiune subiectivă, care ar merita discutată.

„Serviciile secrete sunt folositoare, în special cele din zona aceasta a informațiilor și contra-informațiilor civile și militare externe, în condițiile în care există o lume care funcționează în mod normal, să spunem așa, inclusiv în măsura în care se poartă războaie convenționale. Însă în cazul în care ar exista atacuri nucleare, aceste servicii nu ar mai avea niciun rol de jucat. Ar trece în prim-plan armata și mai ales compartimentele super-tehnologizate ale armatei, capabile să doboare rachete nucleare. Deci am trece într-o logică foarte diferită de cea în care serviciile secrete poți să aibă un rol valabil. De aceea, în acest sens poate este și wishfull thinking (situația în care sunt confundate dorințele cu realitatea-nr) din partea celor doi, pentru că un scenariu în care se declanșează ostilități nucleare este un scenariu în care rolul acestor servicii se mută pe un plan cel mult secund”.

Avertismentul CIA pentru șeful serviciilor secrete rusești

În ceea ce privește discuția pe care Bill Burns, șeful CIA, a avut-o cu șeful serviciilor secrete rusești în care i s-a clarificat acestuia ce se va întâmpla dacă Rusia va folosi arme nucleare, Mișcoiu spune:

„Există în serviciile secrete, mai ales cele cu caracter militar, un protocol întreg de contactare reciprocă înainte de declanșarea unor ostilități sau în preajma acestora, pentru a le preveni sau pentru a realiza care este situația de fapt. Și acest protocol se pune în mișcare de multe ori”.

El amintește de manevre militare care se derulau până în 2014, în special, dar chiar și după invazia rusească în Crimeea.

„Chiar dacă vorbim despre mișcări ale unor compartimente care puteau să aibă încărcătură nucleară pe teritoriul Rusiei, să spunem, chestiuni pur logistice, dar fără niciun fel de miză strategică, erau anunțate serviciile statelor nucleare, la rândul lor, și a celor cu care aveau o relație de supraveghere suspicioasă reciprocă, pentru a preveni un scenariu apocaliptic, în care s-ar fi luat măsuri ireparabile. Deci a existat dintotdeauna o asemenea colaborare, o transmitere de mesaje prin intermediul agenților. Știm că acest lucru s-a întâmplat în războiul rece, după războiul rece și mai ales în situația nebuloasă de după 1990 și chiar și mai recent”, a detaliat analistul.

El crede că într-adevăr, serviciile secrete occidentale au transmis celor rusești „mesaje de o anumită tărie și formulate într-o manieră explicită și inteligibilă pentru un șef de serviciu și secrete, ca de la un mare spion la alt mare spion”.

Aceste mesaje sunt validate de guvernele marilor puteri, tocmai pentru că de multe ori acesta este un canal de comunicare pe care diplomația convențională nu și-l permite.

Dormim mai liniștiți în legătură cu amenințările nucleare rusești în urma declarațiilor celor doi șefi ai celor mai puternice servicii secrete din lume, CIA respectiv MI6. Concluzia analzei celor doi experți consultați de „Adevărul” este congruentă cu perspectiva celor mai mulți analiști de securitate internațională: amenințrile Rusiei nu trebuie luate în serios și nu trebuie să determine Occidentul să nu mai ajute Ucraina.  

Ce joc face China 

Lui Mișcoiu i s-a părut interesantă perspectiva celor doi șefi de servicii secrete în legătură cu relația cu China, țară care, conform lui Burns și lui Moore, nu sprijină direct cu armament Rusia.

„China nu are interesul ca Rusia să iasă întărită din războiul cu Ucraina. Din contră, China a jubilat atunci când Rusia a fost sancționată internațional și a fost o fază în care a reușit să cvasi-vasalizeze Rusia din punct de vedere industrial pe anumite componente și sub-componente, fiind singura sursă de acces la acele bunuri și servicii”, arată profesorul.

El este de părere că, una peste alta, China a fost încântată pe faptul că Rusia și-a pierdut posibilitatea de a negocia internațional în mod real și a fost împinsă pe un plan secund.

„China a marșat diplomatic și merge în continuare pe tentative de reconciliere, de pacificare, încearcă să pozeze într-un actor internațional care, sigur, promovează o ordine alternativă față de cea occidentală, însă în același timp este împotriva intervențiilor militare și a războiului. Și din acest punct de vedere, China nu și-ar fi dorit în niciun caz ca Rusia să reușească să învingă decisiv și rapid Ucraina. De aceea, livrările pe care le face China Rusiei sunt într-adevăr temporizate, controlate, drămuite”, explică expertul.

Desigur că Rusia este nemulțumită de o asemenea situație, însă nu poate să facă mare lucru, arată acest.a

„Ne putem închipui ce s-ar întâmpla dacă China ar livra masiv, atât cât îi cere Rusia, armament și tehnologie militară de ultimă oră lui Vladimir Putin. Ar fi probabil foarte clar că atunci toate statele occidentale ar trebui să facă același lucru în favoarea Ucrainei și așa lucrurile nu se știe cum s-ar încheia răzvoiul”, concluzionează Mișcoiu.

„Servicii secrete fără lideri bățoși cu discursuri patriotarde”

Mișcoiu a apreciat modul în care s-au desfășurat discuțiile cu cei doi șefi ai celor mai puternice servicii secrete din lume, CIA și MI 6: „relaxat, deschis, simplu și inteligent în sensul propriu al cuvântului”.

„În loc să vedem ca în România sau în alte părți, în Europa Est, în Balcani, oameni bățoși care vin, plini de stele și decorații, și țin discursuri sforăitoare și patriotarde am avut de fapt, doi, analiști care au jucat jocul bine, desigur, controlat și în măsura în care au putut și au dorit, lăsând o impresie mai degrabă pozitivă. Când îi vezi, nu ai impresia că nu există un control al societății civile în ansamblu său în sensul larg al cuvântului asupra serviciilor secrete. Ai impresia că acestea sunt conduse mai degrabă de oameni care sunt emanația cel puțin dublă și a societății civile, politice, normale, și a serviciilor secrete”, a concluzionat profesorul Sergiu Mișcoiu.