Robert F Kennedy Jr.: „Uleiurile de semințe ne otrăvesc”. Ce spun studiile științifice despre afirmațiile viitorului ministru al Sănătății din SUA
0După ce Robert F Kennedy Jr a afirmat în mediul online că uleiurile de semințe ne otrăvesc fără să ştim, a apărut o adevărată dispută între cei care susţin folosirea uleiurilor vegetale obţinute din seminţe şi cei care le consideră periculoase.

La fel ca o serie de influenceri de pe reţelele de socializare, Robert F Kennedy Jr, cel care va fi, probabil, următorul ministru al Sănătății din SUA, fiind nominalizat de Donald Trump pentru această funcţie, i-a avertizat pe americani că uleiurile de semințe ne otrăvesc fără să ştim, notează The Guardian.
Uleiurile de semințe sunt prezente în foarte multe alimente, pentru că sunt, de obicei, mai ieftine și ușor de gătit, iar gustul lor inofensiv înseamnă că pot fi folosite într-o mare varietate de preparate. Cu toate acestea, pe platformele de social media sunt nenumărați „influeceri” care spun că acestea sunt „vinovate” pentru diverse probleme de sănătate, de la inflamații la epidemia de obezitate. Politicienii o fac și ei: omul pe care Donald Trump îl dorește ca secretar al sănătății, Robert F Kennedy Jr, a afirmat că americanii sunt „otrăviți fără să știe” de ele.
Sarah Berry, profesor de științe nutriționale la King's College din Londra și cercetător la Zoe, companie de științe nutriționale, îl contrazice pe Robert F Kennedy Jr şi citează mai multe studii din domeniu, care indică opusul, precizând care sunt condiţiile în care, într-adevăr, uleiurile de floarea-soarelui, struguri, rapiță sau alte vegetale devin periculoase.
Acizii grași omega-6 nu sunt periculoşi
Uleiurile de semințe se pot extrage din floarea-soarelui, rapiţă, dar şi soia, porumb, semințe de struguri, tărâțe de orez și șofrănel.
Una dintre cele mai frecvente afirmații online este că uleiurile de semințe favorizează inflamația, care - atunci când apare excesiv - a fost legată, printre altele, de diabetul de tip 2, obezitate, boli cardiovasculare și cancer.
Sarah Berry explică ce rol au acizii graşi omega-6 care se găsesc în cantitate mare în uleiurile de seminţe.
„Motivul pentru care se crede adesea că uleiurile de semințe sunt inflamatorii este că multe dintre ele au o cantitate mare de acizi grași omega-6, un tip de acid gras polinesaturat. Ca și acizii grași omega-3, care se găsesc în pește și nuci, omega-6 produce substanțe chimice în organism cunoscute sub numele de eicosanoizi, dar spre deosebire de cei produși de omega-3, care tind să aibă efecte antiinflamatorii, omega-6 au unele proprietăți inflamatorii”, spune Sarah Berry.
„Cu toate acestea, știm că inflamația este o parte esențială a proceselor naturale ale organismului. Face parte din reacția noastră fiziologică normală la vătămare, de exemplu. Când vă tăiați, singurul motiv pentru care vă vindecați este o reacție inflamatorie”, a explicat specialistul, precizând că „există, însă, dovezi copleșitoare că uleiurile de semințe nu sunt inflamatorii”.
De exemplu, mai mult de 15 studii randomizate de control, un tip de studiu considerat de obicei standardul în cercetarea nutriției și a sănătății, au arătat că uleiurile de semințe rafinate nu au niciun efect asupra inflamației și, de fapt, acidul linoleic, care se găsește în uleiurile de floarea-soarelui și de semințe de struguri, printre altele, scade de obicei inflamația.
Poluarea zilnică este mai periculoasă decât urmele de hexan din ulei
O altă preocupare a scepticilor cu privire la uleiul de semințe este modul în care acesta este produs.

O metodă de obţinere a uleiului vegetal este „presarea la rece”, practic, stoarcerea semințelor astfel încât să iasă uleiul. Această metodă funcționează bine, dar nu este cea mai eficientă opțiune, deoarece o mare parte din ulei rămâne în interiorul semințelor.
Industria alimentară are câteva soluții în acest sens, inclusiv încălzirea semințelor sau utilizarea unui solvent, hexanul, care este folosit și în diluanții pentru vopsele și ca agent de curățare, iar în doze mari poate fi extrem de toxic.
Exact la astfel de substanţe fac referire influencerii din mediul online atunci când afirmă, ca şi Robert F Kennedy Jr, că astfel de uleiuri sunt extrem de nesănătoase. Cu toate acestea, ceea ce nu se recunoaște de obicei în aceste discuţii este faptul că hexanul este separat ulterior de ulei prin distilare și evaporare și rămâne doar în cantități infime după prelucrare (UE permite o limită reziduală maximă de 1 mg pe kilogram)
„Urmele de hexan care rămân sunt mai mici decât cele la care suntem expuși în poluarea zilnică a aerului”, spune dieteticianul Avery Zanker. „Procesul de albire implică utilizarea argilei pentru a elimina impuritățile, nu a înălbitorului de uz casnic. Acesta reduce unii nutrienți și antioxidanți, dar nu prezintă un risc chimic. În general, nu există dovezi solide că aceste procese din uleiurile de semințe prezintă riscuri semnificative pentru sănătate”, mai precizează specialistul.
Doar nepericulos sau şi sănătos?
Așadar, uleiul rafinat nu este atât de periculos pe cât ar putea sugera influencerii online, dar este bun pentru sănătate?
Primul lucru de luat în considerare este conținutul de grăsimi nesaturate. Pe lângă polinesaturații menționați mai devreme, uleiurile de semințe precum cele de șofrănel și floarea-soarelui conțin o cantitate decentă de mononesaturați și ambele tipuri de grăsimi au fost asociate cu beneficii pentru sănătate.
„Acestea sunt importante pentru sănătatea inimii, deoarece pot contribui la scăderea colesterolului LDL și la reducerea riscului de boli de inimă. Ele susțin, de asemenea, funcția creierului, menținând integritatea membranelor noastre celulare”, afirmă dieteticianul Avery Zanker.
De asemenea, acestea tind să fie bogate în vitamina E, care este un antioxidant natural, precum și în alți fitonutrienți, care pot reduce riscul de boli cronice, inclusiv boli de inimă, cancer și diabet. De asemenea, s-a demonstrat că uleiurile bogate în grăsimi nesaturate, cum ar fi cele de floarea-soarelui, reduc colesterolul LDL (colesterolul „rău”), precum și colesterolul total, în comparație cu grăsimile saturate, cum ar fi untul și untura.
Când devine periculos uleiul de seminţe
Uleiurile obţinute din seminţe pot fi, însă, extrem de dăunătoare, atunci când sunt folosite de mai multe ori sau la temperaturi neadecvate.
Fiecare ulei are propriul său „punct de fum” - temperatura la care începe să producă fum vizibil - și, în unele cercuri, se crede că gătitul peste aceste temperaturi cu orice ulei este periculos pentru sănătatea umană.
„În realitate, folosind majoritatea metodelor de gătit acasă, dovezile arată că nu produci substanțe chimice nocive folosind procese domestice. Dacă un ulei de semințe este, să zicem, prăjit în mod repetat, lăsat în aer liber și utilizat timp de săptămâni întregi, așa cum ar putea fi într-un magazin de fast food, atunci, da, acesta se va degrada. Dar prăjirea în ulei de floarea-soarelui sau de rapiță acasă, după părerea mea, este perfect sigură”, afirmă Sarah Berry.
Da, uleiurile de semințe se regăsesc adesea în alimentele nesănătoase, cum este mâncarea gen fast food şi dacă acestea sunt reutilizate la nesfârșit sau combinate cu alte substanțe chimice, sănătatea ar putea avea de suferit. Dar dacă gătiţi acasă cu ulei de floarea-soarelui, de exemplu, probabil că vă îmbunătățiți sănătatea, nu o înrăutățiți, este de părere specialistul.