Marile iubiri ale lui Constantin Brâncuși. Marele sculptor nu avea limite când venea vorba de dragoste

Femeile au reprezentant o sursă vie de inspirație pentru scultorul Constantin Brâncuși. Au fost muzele care l-au ajutat să creeze opere nemuritoare. Majoritatea iubirilor care l-au inspirat pe Brâncuși au fost femei tinere, celebre şi bogate.

Constantin Brâncuși și Maria Tănase s-au iubit FOTO arhivă

Constantin Brâncuși a fost unul dintre cei mai importanți artiști români ai secolului XX. Opera sa nemuritoare fascinează și astăzi. Puțin înțeles de români, artistul s-a consacrat în Franța, la Paris, fascinanta capitală a artelor. Despre Constantin Brâncuși se spune că nu ar fi fost un artist complet dacă în viața sa nu ar fi existat femeile. Multe dintre operele sale nemuritoare nu ar fi existat fără muzele potrivite. Au rămas cunoscute câteva dintre femeile care s-au iubit cu marele sculptor român și care l-au inspirat în realizarea unor lucrări faimoase. Majoritatea au fost bogate, mult mai tinere decât el și adulate în societate. Brâncuși avea și o preferință pentru femeile aristocrate. Au existat însă și excepții. 

Pictorița unguroaică imortalizată în „Domnișoara Pogany”

Una dintre primele iubiri ale lui Brâncuși, așa cum preciza Petre Pandrea în lucrarea sa „Brâncuși. Amintiri și exegeze”, a fost Margit Pogany. Era o pictoriță unguroiacă, de 31 ani, despre care se spunea că nu era foarte talentată. Avea însă un farmec aparte, fiind descrisă ca o frumusețe cu aer lasciv, senzuală. Pe Margit, Brâncuși a cunoscut-o în 1911. Tânăra unguroaică închiriase un atelier la Paris împreună cu o prietenă pictoriță lângă atelierul sculptorului.

Margit a vizitat atelierul și l-a rugat pe maestru să-i facă un portret. Așa s-a înfiripat idila. În urma poveștii lor de dragoste s-a născut și o adevărată operă de artă. Mai precis, Constantin Brâncuși a realizat opera sa „Domnișoara Pogany”. Povestea de dragoste cu Margit Pogany s-a rupt odată cu plecarea unguroaicei la Londra și New York, după care s-a mutat definitiv în Australia. A păstrat legătura cu Brâncuși prin scrisori. 

Luni de pasiune americano-irlandeză

O altă iubire a lui Brâncuși a fost Eileen Lane, o tânără americancă cu origini irlandeze. Atunci când s-au cunoscut, la Paris, Constantin Brâncuși avea 46 de ani iar Eileen era mai tânără cu 20 de ani. „Nu trebuie să-ţi faci probleme de ce vor zice oamenii, te voi prezenta drept fiica mea", i-ar fi mărturisit Brâncuși, atunci când irlandeza s-ar fi temut de gura lumii. A fost o iubire pătimașă. Brâncuși a adus-o pe tânăra americancă în România, la Sinaia, dar și în satul său natal, la Hobița.

Cu această ocazie, Eileen a făcut cunoștință cu portul românesc, dar și cu tradițiile din zona Gorjului. Femeia îl iubea atât de mult pe Brâncuși încât l-a cerut de soț, însǎ a fost refuzată sub motivația că nu are vocație de familist, o concepție pe care a păstrat-o toată viața.

"Un artist nu trebuie să se însoare, fiindcă poate fi masacrat de femeia lui, care se lăbărțează, încearcă să-l subjuge și să-l transforme în eroul papucului. Bărbatul pleacă în bătălii, moare ca ostaș, se ia de piept cu viața. Femeia lui trebuie să aștepte, ca Penelopa, întoarcerea lui Ulise", a mărturisit Brâncuși după despărțirea de Maria Tănase. Tocmai de aceea iubirea cu americanca Eileen a durat doar câteva luni.  Suficient cât să-l inspire în realizarea unei noi lucrări. Este vorba despre opera „Eileen Lane”, un mare succes la vremea respectivă. 

O iubită cu sânge albastru și o operă nemuritoare

Înainte de a o cunoaște pe Eileen Lane, Brâncuși s-a iubit cu o prințesă. Este vorba de Marie Bonaparte, moștenitoarea unui averi impresionante și o femeie bine văzută în lumea bună a Parisului interbelic. Marie l-a cunoscut pe Brâncuși la vârsta de 37 de ani. Maestrul avea 43 de ani. Inițial, prințesa a intrat în atelierul sculptorului român pentru a poza. Ea a fost celebrul model pentru sculptura „Prințesa X”.

De la artă la iubire nu a fost decât un pas. Cei doi s-au iubit pătimaș timp de câteva luni. Dar dragostea lor s-a epuizat brusc. Marie Bonaparte va deveni, ulterior, iubita lui Sigmund Freud, dar și un psihanalist de succes. Cât despre opera pe care a inspirat-o, „Prințesa X”, a fost expusă în 1919, la Grand Palais din Paris, în cadrul unei expoziții. A fost o lucrare controversată. Inițial, organizatorii i-au cerut lui Brâncuși să o retragă fiindcă semăna cu un falus. Mai apoi, opera a fost înțeleasă și apreciată. 

Muza britanică, starul Parisului anilor '20

O altă muză a cuceritorului Brâncuși a fost Nancy Cunard, o divă a anilor '20. S-a născut într-o familie aristocrată britanică și era foarte bogată. Ajunsă la Paris, a făcut valuri. Era scriitoare, feministă și activistă pentru drepturile civile. O rebelă în toată regula. A șocat afișându-se cu iubitul ei de culoare, ceva de neimaginat în aceea perioadă. Era curtată de oameni din toate categoriile sociale, dar mai ales de artiști. A sucit mințile lui Ezra Pound, Ernest Hemingway, James Joyce și Aldous Huxley. Ba chiar și lui Constantin Brâncuși.

Cu marele sculptor s-a întâlnit în anul 1923. Brâncuși a fost impresionat de firea rebelă a lui Nancy, de modul cum rupea orice barieră, sexuală, rasială, socială. Deși a pozat pentru numeroși artiști, pentru Brâncuși nu a făcut-o niciodată. Cu toate acestea, sculptorul român a realizat două lucrări inspirat de frumusețea și spiritul rebel al lui Nancy Cunard. Este vorba despre „La jeune fille sophistiquée” și „Negresa blondă”. „Tot comportamentul ei arăta cât de sofisticată era pentru acele vremuri”, mărturisea Brâncuși. Relația cu Nancy Cunard a fost de scurtă durată. 

Mamă și fiică, iubiri imortalizate de Brâncuși

Când venea vorba de artă și iubire, Brâncuși nu se formaliza și nu ținea cont de norme sociale sau gura lumii. Cel mai bun exemplu este relația cu Agnes și Florence Meyer, mamă și fiică. Prima de care s-a îndrăgostit a fost Agnes Ernst Meyer, o jurnalistă care l-a cunoscut pe Brâncuși prin intermediul soțului ei, directorul ziarului „The Washington Post”. A fost o aventură de scurtă durată. După mamă a venit rândul fiicei. Brâncuși a avut o relație și cu Florence Meyer, una dintre fetele jurnalistei Agnes Meyer.

Florence era o artistă celebră care practica dansul modern, dar și fotografia artistică, un domeniu de pionierat. Florence a fost protejata lui Man Ray și a fost căsătorită cu actorul Oskar Homolka. Relația dintre Florence și Brâncuși a fost scurtă și pasională, dar a continuat vreme de 15 ani prin intermediul scrisorilor. „Foarte, foarte dragă Florence, mă gândesc mult la tine şi aş vrea să fiu acolo, să te alint. Te îmbrăţişez de aici, cu spiritul şi inima, şi-ţi trimit multă dragoste“, îi scria Brâncuși. Mamei și fiicei le-a dedicat două lucrări. Agnes Meyer l-a inspirat pentru lucrarea “La Reine Pas Dédaigneuse”, în marmură neagră. Fiica ei, Florence, i-a servit lui Brâncuși drept muză pentru „„Miracle”. 

Madame L.R.

Cum lui Brâncuși îi plăceau mult femeile frumoase și sigure pe ele, nu putea să rateze ocazia de a se iubi și cu Leonie Ricou, o aristocrată bogată din lumea bună a Parisului interbelic. Este una dintre puținele iubite aproapiată ca vârstă. Leonie l-a inspirat pe Brâncuși în realizarea lucrării „Madame L.R.” care se află în momentul de față în colecția de artă a lui Yves Saint Laurent și este clasată pe a doua poziție în topul celor mai valoroase opere de artă vândute la Paris. Și baroneasa Renee Irana Franchon i-a pozat lui Brâncuși în perioada 1909-1910 pentru lucrarea „Muza adormită”, în atelierul său din Montparnasse. Nu există însă bănuiala că ar fi avut o relație cu madame Franchon. 

„Când te ascult cum le zici, Mărie...”

Deși nu i-a dedicat nicio lucrare, una dintre cele mai faimoase și intense iubiri ale lui Brâncuși a fost cântăreața Maria Tănase. A fost dragostea matură a sculptorului. Brâncuși avea 62 de ani atunci când a cunoscut-o pe Maria Tănase, în 1938, la Paris. În schimb, cântăreața avea doar 25 de ani. Era în anii debutului, ai afirmării. Cei doi s-au întâlnit la o expoziție de artă populară românească organizată de faimosul etnograf Dimitrie Gusti la Paris. Maria Tănase venise pentru promovara expoziției dar și pentru a susține un recital într-un restaurant parizian. Până la ora concertului a fost dusă de Dimitrie Gusti pentru a vizita atelierul marelui sculptor.

A fost dragoste la prima vedere. Maria Tănase nici nu a mai onorat concertul de la restaurant și a rămas alături de Brâncuși. Timp de un an, cei doi s-au iubit cu pasiune. „Când te ascult cum le zici, Mărie, aș fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru câte o Pasăre Măiastră”, mărturisea  sculptorul, citat de Pandrea în cartea sa. Nici această relație nu a durat foarte mult.  Brâncuși se dovedea posesiv și morocănos. Nu era mulțumit că Maria Tănase cânta prin restaurante și pe la petreceri și că nu-și folosea vocea pentru muzică clasică. În plus, nu suporta cântecele ei de petrecere și nici expunerea în localuri. Tocmai de aceea, în anul 1939 relația s-a rupt definitiv. Ulterior, Maria Tănase a fost foarte afectată de moartea lui Brâncuși și în memoria lui s-a mutat la Târgu Jiu, unde intenționa să deschidă o școală de muzică. Nu a mai apucat fiindcă a fost răpusă de cancer. 

O panoplie vastă de artiste și aristocrate

 Brâncuși s-a iubit și cu miliardare Peggy Guggenheim, dar și cu pianista Vera Moore. În galeria iubirilor sale a intrat și Cella Delavrancea, o pianistă celebră. Se spune că în urma relației cu Vera Moore a avut și un copil, un băiat născut în 1934. Nu l-a recunoscut niciodată.