Video Cum arătau cele mai populare restaurante din România acum 50 de ani
0În anii '60 și '70, turismul în România era strâns legat de propaganda regimului comunist, care folosea imagini luminoase și vesele pentru a prezenta o țară modernă și prosperă. Un colaj de imagini postat de CINECLIC, surprinde acea perioadă.
Imaginile din documentarul CINECLIC reflectă atmosfera vremurilor, arătând localuri și hoteluri celebre din întreaga țară, preferate în general de cuplul Ceaușescu, dintre care unele au supraviețuit până astăzi.
Ele fac parte dintr-o serie de materiale de propagandă turistică, prezentate în cadrul emisiunii TV „Săptămâna în imagini”. Printre acestea se numără secvențe de la Revelionul din 1966, desfășurat la Palatul Parlamentului, în prezența lui Nicolae și Elena Ceaușescu, precum și momente importante, cum ar fi faimoasele teze culturale de la malul mării, din începutul anilor '70.
Este o perioadă în care regimul comunist a investit masiv în infrastructura turistică, construind hoteluri și stațiuni balneoclimaterice pe litoralul Mării Negre, dar și în stațiunile montane și balneare din întreaga țară. Stațiuni precum Mamaia, Poiana Brașov, Băile Herculane și Sinaia au devenit destinații populare atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini.
Moștenirea turismului din acea perioadă se regăsește în multe dintre hotelurile și stațiunile care au supraviețuit până astăzi, unele devenind instituții emblematice ale peisajului turistic românesc. Hoteluri și localuri precum „Împăratul Romanilor” din Sibiu, „Cazinoul” din Sinaia, „Postăvarul” din Poiana Brașov, „La Calul Bălan” din Neptun, „Cocoșul de Aur” din Târgu Mureș sau „Caru' cu Bere” din București au rămas repere importante și după căderea regimului comunist. Aceste locuri, încărcate de istorie și cultură, reflectă atât estetica vremii, cât și valorile promovate de regimul comunist.
„La «Împăratul Romanilor», se doarme acum împărătește!”
Documentarul CINECLIC oferă o retrospectivă asupra peisajului turistic și gastronomic al României din anii '60-'70, prin intermediul unor reclame și relatări. Brașovul este menționat alături de alte orașe, precum Sibiu, Timișoara și București, ocazie cu care se menționează despre modernizarea și renovarea unor restaurante și hoteluri emblematice, precum „Carul cu Bere” și „Împăratul Romanilor”. Descrierile evocă, de asemenea, atmosfera vibrantă și tradițiile culinare, de la mustării și grătare până la localuri pescărești.
Una dintre reclame spune: „Brașovul și-a câștigat un solid renume printre turiștii din țară și străinătate pentru ospitalitatea sa. Restaurantelor și barurilor sale le sunt caracteristice confortul și bunul gust. Anul acesta, la Brașov, au fost date în folosință barurile Postăvarul și Carpați și renovat complet Restaurantul Carpați. După o zi de colindat prin munți, la Brașov se recomandă odihna activă”. Documentarul ne transportă apoi la Sibiu.
Aici, aflăm că: „Vechi și cunoscut hotel sibian, «Împăratul romanilor» a devenit prin recenta lui renovare de nerecunoscut. În camere și apartamente – confortul cel mai deplin! La «Împăratul Romanilor», ne asigură reporterii noștri, se doarme acum împărătește! Renovate complet și ele, barul și braseria hotelului satisfac cele mai exigente gusturi. De asemenea restaurantul, în care și-au găsit acum un cadru adecvat vestita bucătărie sibiană și încă mai vestitele vinuri de Târnave și Alba Iulia. Muzici – numai una, dar bună”.
„Acești tineri își vor aminti că au intrat în anul 66 mână în mână cu conducătorii”
În „raidul” lor prin țară, reporterii de la „Săptămâna în imagini” au călătorit de la malurile Begăi, în Timișoara, până la cele ale Dunării, înainte de a urca pe Valea Teleajenului, până la poalele Muntelui Zăganului.
Revelionul din 1966 a fost un moment memorabil, marcând festivitățile de la carnavalul organizat în sălile „Palatului Republicii” - actualul Palat al Parlamentului - și continuând cu evenimentele din Poiana Brașov. Așa cum se subliniază în relatarea vremii: „Acești tineri, peste ani, când nu vor mai fi așa de tineri și când vor trebui să poarte pe umerii lor greutatea răspunderilor sociale, își vor aduce aminte cu emoție că au intrat în anul 66 mână în mână cu conducătorii acestei țări, ai acestui popor...”. În Poiana Brașov, tinerii sunt încurajați să danseze și să urmeze exemplul a două personalități importante ale dansului românesc: „Chiar dacă nu știți cha-cha, chiar dacă nu sunteți în forma Magdalenei Popa. În noaptea aceasta, nu numai Marina Vladici, ci și dumneavoastră puteți beneficia de un prim-plan. În noaptea asta, norocul vă dă târcoale; nu-l disprețuiți, chiar dacă apare sub forma unui purcel de lapte câștigat la tombolă. Unde este statisticianul de geniu care să poată stabili câte milioane de ori în toată țara s-a spus în noaptea aceea «noroc»!”
La Calul Bălan pe litoral, cu popas la Monte Carlo și la Cazinou Sinaia
Documentarul CINECLIC continuă să exploreze evoluția turismului românesc, prezentând construcția Hotelului Nord din București, menit să „completeze armonios imaginea Căii Griviței și a capitalei noastre aflate în continuă întinerire”, și renovarea „bătrânului «Car cu Bere»” care, astfel, „și-a regăsit strălucirea, animația și clienții fideli”.
Suntem transportați mai apoi la Iași, unde este pus în lumină proaspătul Hotelul Unirea, iar la Târgu Mureș, apare «Cocoșul de Aur», „administrat direct de mama tuturor cocoșilor – Întreprinderea Avicola”. „Mamă plină de idei, Avicola a inventat o noutate – cârnăciorii de pui. Noi, care nu suntem din Târgu Mureș, ne-am bucura dacă la «Cocoșul de Aur» s-ar vinde cu kilogramul și imaginație printre rețelele alimentare din alte orașe”, menționează prezentatorii emisiunii.
Documentarul ne poartă mai apoi pașii prin Parcul Cișmigiu, unde aflăm că putem ajunge direct la Monte Carlo - numele unui nou restaurant, pentru ca mai apoi să ajungem la Sinaia, și nu oriunde, ci direct la „Cazinou” unde „noi vilegiaturiști” nu-și mai „pierd timpul” cu jocurile de noroc de altădată.
De aici, zburăm efectiv pe litoral unde „tovarășul Nicolae Ceaușescu” efectuează o vizită de lucru pentru a analiza „stadiul de înfăptuire a planurilor privind amenajarea salbei Saturn – Venus – Jupiter – Neptun, o constelație a confortului și recreerii în continuă dezvoltare la nivelul celor mai bune stațiuni turistice europene”.
După atâtea vizite la hoteluri, restaurante, vile, complexe de magazine și parcuri, se face un popas la Hanul „La Calul Bălan” și apoi la Vila Scriitorilor din Neptun: „Pretutindeni în timpul vizitei, constructorii și turiștii au făcut oaspeților o primire entuziastă”.
Mostre de „pungășie”
Pe lângă abundenta publicitate, documentarul ne oferă și exemple de încălcări flagrante ale normelor, reflectând practica propagandei comuniste de a expune problemele negative. Această abordare avea multiple scopuri: mobilizarea publicului, demonstrarea controlului regimului și justificarea măsurilor acestuia. Deși aceste expuneri aveau și efecte pozitive, precum îmbunătățirea condițiilor și stimularea autocontrolului, ele serveau adesea și ca instrumente de manipulare și control al opiniei publice.
Astfel aflăm despre un incident produs la Grădina de Vară din Petroșani unde resturile de bere erau strânse pentru a fi recomercializate, implicând chiar și un copil - „o mostră de incorectitudine flagrantă, ca să nu spunem pungășie în toată regula”. De asemenea, sunt justificate acțiunile de eradicare a insalubrității în „Grădina 13 Septembrie” din București și în împrejurimi, unde: „Cât e de grădină puteți aprecia singuri în această de curat-murdară expoziție a indolenței față de cel mai elementar paragraf de igienă alimentară... Cei care încalcă normele bunei conviețuiri ne stigmatizează pe toți și în acest sens acțiunile echipelor de control sunt cât se poate de binevenite”.
Se încarcă comentariile...
