Controverse legate de originea etnică a lui Hitler. Când a obținut dictatorul nazist cetățenia germană

Adolf Hitler a obținut cetățenia germană cu doar un an înainte de a ajunge Cancelar al Germaniei și cel mai puternic om din stat. Vreme de șapte ani, Hitler a fost apatrid, fiindu-i respinsă cetățenia germană de două ori. Originea sa etnică a fost controversată. 

Adolf Hitler FOTO Shutterstock

Adolf Hitler a fost unul dintre cei mai atroce dictatori ai istoriei. Deși a fost un simbol al Germaniei Naziste și s-a considerat mereu un adept al purității națiunii germane, în mod paradoxal, Adolf Hitler a fost cetățean german doar în ultimii 13 ani ai vieții sale. Acesta a obținut cetățenia doar în anul 1932, cu un an înainte de a pune mâna pe putere. În plus, originea sa etnică a stârnit controverse, mai ales în timpul războiului.

Hitler apatridul 

Puțin cunoscut publicului larg este faptul că Adolf Hitler a fost cetățean german doar 13 ani. Alți șapte ani a fost apatrid, adică fără să aibă niciun fel de cetățenie. Adolf Hitler s-a născut în Imperiul Austro-Ungar, pe 20 aprilie 1889. Mai precis, în orășelul austriac  Branau am Inn, în apropierea graniţei cu Germania. Era fiul unui agent vamal și provenea dintr-o familie cu șase copii. Hitler a urmat școala în Austria, mutându-se cu familia în diferite localități în funcție de slujbele sau afacerile tatălui său. În perioada adolescenței și a ținereții a locuit la Linz și Viena. Era pasionat de artele frumoase și de arhitectură dar a fost respins de două ori la Universitatea din Viena.

A stat în capitala Imperiului Austro-Ungar până la vârsta de 24 de ani ducând o viață boemă sau muncind ca zilier. Se mută în Bavaria, la Munchen, și nu mai vrea să aibă de-a face cu țara natală. Mai ales după ce a vrut să se înroleze în armata austriacă, dar a fost respins. Primul Război Mondial îl prinde în Germania și se înrolează în armata germană ca voluntar. Cum aveau nevoie de toți oamenii dispuși să lupte pe front, nemții nu-l refuză. Unii spun că a fost o eroare administrativă fiindcă Hitler era cetățean austriac și nu putea fi recrutat în mod legal. Adolf Hitler petrece patru ani pe front reușind să primească mai multe decorații și să fie apreciat de superiori. După război, Hitler se întoarce în Munchen. Afectat de înfrângerea Germaniei și convins că țara pentru care luptase a fost trădată, Hitler devenise un naționalist feroce cu puternice accente antisemite. Se înscrie în Partidul Muncitoresc German în 1919. Influența lui Hitler devine covârșitoare câștigând simpatia membrilor de partid, dar și a celor care frecventau berăriile bavareze în urma discursurilor sale pătimașe. Hitler atingea coarda sensibilă a claselor de jos germane puternic afectate de sărăcie și pierderea războiului.

În anul 1923 ajunge în lumina reflectoarelor atunci când organizează Puciul de la Berărie, o încercare armată de lovitură de stat. Hitler este arestat și încarcerat timp de nouă luni. Cu această ocazie autoritățile bavareze încearcă să-l deporteze, tocmai pe considerentul că era cetățean austriac. Culmea, austriecii au refuzat să-l primească înapoi. Era cumva și firesc. Hitler își câștigase deja notorietatea unui individ problemă. În aceste condiții, a fost lăsat să stea în Germania, dar a fost încarcerat, timp de nouă luni. Pe 7 aprilie 1925, Hitler a cerut magistraților din Linz, ultimul său domiciliu legal în Austria, să-i fie retrasă cetățenia austriacă. „Cer să-mi fie retrasă cetățenia austriacă. Motive: trăiesc în Germania din 1912, am servit în armata germană timp de șase ani, inclusiv patru ani și jumătate pe front, și acum vreau să aplic pentru cetățenia germană ”, preciza acesta. Cererea i-a fost aprobată imediat. Hitler devenise apatrid.

Nemții au refuzat să-i dea cetățenia

Imediat, Hitler a încercat să obțină cetățenia germană prin diferite metode. Și asta în condițiile în care lucra intens la reconstrucția Partidului Nazist. Fiind considerat un personaj dubios care deja crease unități paramilitare și care amenința ordinea democratică prin discursurile sale, autoritățile nu erau dispuse să-i acorde cetățenia. Prima încercare nereușită de primire a cetățeniei a fost consemnată în anul 1929. Wilhelm Frick, primul nazist care a devenit ministru într-un cabinet local german, dar și membru al Reichstag-ului, a încercat să forțeze acordarea cetățeniei lui Hitler propunându-l ca profesor la Universitatea Bauhaus din Weimar. Reprezentanții guvernului bavarez au refuzat.

Hitler a mai încercat să obțină cetățenia încă de două ori, în 1930 și 1931, însǎ fără șanse. În anul 1932 situația era disperată, mai ales că trebuia să candideze. S-au încercat ilegalități, inclusiv concedierea unui profesor universitar pentru a-l pune pe Hitler pe acel post. Povestea a fost descoperită și a ieșit un scandal de pomină. În cele din urmă, Hitler a găsit soluția. A fost admis ca un soi de delegat al orașului german Braunschweig în Camera Superioară a Parlamentului, în Berlin. Pentru a îndeplini cerințele, Hitler trebuia doar să fie rezident al orașului Braunschweig. Pe 26 februarie 1932, a primit cetățenia germană în cadrul unei ceremonii de la hotelul Kaiserhof din Berlin. 

Origine etnică controversată

Originea etnică a lui Adolf Hitler a stârnit controverse mai ales după cel de-Al Doilea Război Mondial. Sunt unele surse care afirmă că Hitler avea origine evreiești. Mai precis, tatăl său, Alois Hitler, ar fi fost pe jumătate evreu. Alois era copilul de flori ale unei cameriste austriece, iar unele surse spun că ar fi fost conceput cu un tânăr evreu bogat din Graz.

„Hans Frank guvernatorul general al Poloniei (n.r. în perioada ocupaţiei naziste), îşi aducea aminte vag că spre sfârşitul lui 1930 a fost trimis de Hitler să investigheze o poveste care spunea că tatăl său, Alois Shicklgruber, ar fi fost fiul unui evreu în vârstă de 19 ani, la momentul conceperii, din familia evreiască Frankenberger, ce locuia în Graz. Acesta spunea că a găsit scrisori trimise de familia evreiască Annei Maria Shicklgruber şi că până când Alois ar fi împlinit 14 ani, această familie ar fi trimis regulat bani pentru întreţinerea lui”, preciza Robert Payne în ”The life and death of Adolf Hitler”. La rândul său, ziarul britanic „The Telegraph” preciza prin 2010 că ar exista un studiu genetic care să confirme originea evreiască a lui Adolf Hitler. În realitatea, însă, se pare că toate aceste supoziții sunt doar niște opinii controversate, Hitler fiind austriac get-beget.