Ucigașii lui Marian Cozma se apropie de eliberare, deși fuseseră condamnați pe viață. 16 ani de la moartea handbalistului
08 februarie este o zi neagră pentru sportul românesc. În 2009, Marian Cozma, unul dintre cei mai valoroși handbaliști de-ai noștri, a fost ucis cu sânge rece în clubul “Patriota” din Veszprem, Ungaria.
Au trecut 16 ani de la tragedie, iar doi dintre ucigașii românului se pregătesc să iasă din pușcărie. După 3 ani de procese, Raffael Sandor şi Nemeth Gyozo au primit pedeapsa de închisoare pe viaţă, dar vor face 18 ani, așa că mai au doar doi și se vor putea bucura de libertate. În schimb, Ivan Sztojka a primit 20 de ani iniţial, dar pedeapsa i-a fost redusă ulterior la 9 ani. A fost eliberat după 5 ani pentru bună purtare și şi-a schimbat numele când a ieșit de după gratii.
Ivan Sztojka este însă acum din nou la pușcărie, fiind condamnat pentru trafic de persoane şi proxenetism. A primit o condamnare de 12 ani, din care 4 ani şi cinci luni sunt restanța din cazul handbalistului român.
Alţi patru complici la uciderea lui Cozma au fost eliberați deja, cu mult timp în urmă: Pal Gabor (care primise o pedeapsă de 5 ani de închisoare), Csaba Bihari (4 ani de închisoare), Gergely Péterné (3 ani de închisoare) şi Antalik László (2 ani şi 8 luni de închisoare).
În noaptea de 7 spre 8 februarie 2009, Marian Cozma se afla în clubul “Patriota” din oraşul Veszprem, împreună cu alţi handbaliști, pentru a sărbători naşterea copilului unuia dintre colegii săi. În club a avut loc o altercaţie iar Cozma a fost atacant de un grup de trei persoane. Handbalistul român a fost înjunghiat în inimă. Colegii săi Ivan Pesic şi Zarko Sesum au fost şi ei loviţi, primul fiind înjunghiat în rinichi, iar al doilea a suferit un traumatism cranian.
Astăzi, la comemorarea morții lui ”Păsărilă”, tatăl sportivului, Petre Cozma, a transmis un mesaj emoţionant pe reţelele de socializare: “Au trecut 16 ani fără tine, puiul meu, dar pentru noi, familia, este ca ieri. Vei fi mereu în inimile noastre!”. Iar reprezentanții clubului Veszprem - care a retras tricoul cu numărul 8 purtat de uriașul pivot -, au depus în această dimineață o coroană de flori la statuia românului din fața arenei formației maghiare.
Filmul omorului, versiunea iubitei lui Marian Cozma, Claudia Ardelean
"Marian a fost atacat din spate în timp ce dansam, iar un chelios l-a lovit cu scaunul în cap. Lucrurile s-au petrecut atat de repede încît am intrat în stare de şoc, îmi amintesc doar că Uros Vilovski striga: «Calm, Mariane, fii calm, nu avem nevoie de scandal!». Pînă am ajuns pe stradă, Marian era deja la pămînt, i-am ridicat tricoul şi am văzut rana din zona inimii. Apoi la rugămintea lui Sesum am fugit în local şi am adus apă, cu care i-am stropit faţa lui Marian. Îmi amintesc că Ferenc Ilyes striga din răsputeri spre grupul de agresori: «L-aţi omorat, voi l-aţi omorît!»”
Filmul evenimentelor, versiunea lui Nemeth Gyozo
”Handbaliştii nu au fost nevinovaţi. A fost o agresivitate reciprocă care a dus la acea bătaie, dorită de ei la fel de mult ca şi noi. Ei sărbătoreau în local şi cînd am apărut noi mi s-a părut că nu le-a convenit. Nu am ştiut că sînt handbalişti, păreau mai degramă nişte mafioţi. Aspectul fizic al lui Marian Cozma părea mai mult al unui mafiot decât al unui sportiv.
Îmi amintesc exact că în acea seară acel băiat înalt, Marian Cozma, a deranjat mai multă lume cu stilul lui de dans. Se lovea de toată lumea din jurul lui, de vreo două ori s-a împins şi în mine. Era evident că e agresiv! M-a împins inetenţionat pe ringul de dans ca să mă provoace. Am început să ne îmbrîncim şi a început bătaia. Au fost trei-patru băieţi de la noi şi trei de la ei. Ne-am bătut cu bărbaţi adevăraţi, ne-au împărţit câteva palme, le-am simţit, dar nu a fost o problemă că am ripostat şi noi. M-am bucurat că am găsit pe cineva cu care să ne batem.
Eu, unul, nu l-am înjunghiat pe Cozma. Am văzut că cineva e la pămînt şi altcineva e în genunchi lîngă el. Am crezut că cel de jos e unul de-ai nostri şi atunci am fugit şi l-am lovit cu piciorul în cap pe cel aflat în genunchi. Eu am plecat ultimul de la local, fiindcă nu-l găseam pe prietenul meu, Raffael Sandor”.
Se încarcă comentariile...
