Studiu: 62% din populaţie oferă plăţi informale personalului medical

Andrei Ţărnea-Executive Director Aspen Institute, Nic Voiculescu-Managing Partner Link Resource, Lăcrămioara Loghin-Managing Director Exact Cercetare & Consultanţă FOTO Graffiti PR

Dacă 15% dintre pacienţi recompensează personalul medical cu sume cuprinse între 50-100 lei, 28% dintre aceştia oferă sume mult mai mari, ce variază între 100 - peste 200 lei, pentru a se asigura că serviciile medicale primite corespund nevoilor lor, arată cel de-al doilea val al studiului realizat de Exact Cercetare şi Consultanţă, în colaborare cu Link Resource, comandat de Institutul Aspen România şi prezentat presei cu ocazia Bucharest Forum.

Prezentarea precede sesiunea a doua a Bucharest Forum / Healthcare ce va fi organizată pe 1 noiembrie 2013.

Acest studiu a fost iniţiat la începutul acestui an şi, ca urmare a interesului exprimat, va fi realizat trimestrial, pentru a surprinde dinamica preferinţelor populaţiei cu privire la sistemului medical şi farmaceutic din România.

Peste 60% dintre respondenţi au afirmat că au fost nevoiţi să ofere aceste recompense financiare atât în sistemul public de sănătate, cât şi în cel privat.  Mai exact, 83% dintre aceste sume au fost oferite personalului medical ce activează în sistemul public de sănătate, în timp ce 7%  medicilor din sistemul privat, iar 10% nu au dorit să comunice tipul de instituţie.

Un alt rezultat notabil este reflectat de procentul mare de pacienţi - 24% - care, în urma apelării la serviciile oferite de centrele medicale private, sunt trimişi către centre medicale publice pentru investigaţii suplimentare şi proceduri complexe.

În situaţia ipotetică în care în următoarele 3 luni pacienţii s-ar confrunta cu o problemă de sănătate, 62% dintre aceştia ar apela la o instituţie medicală publică. Apelarea la instituţiile medicale private se regăseşte în intenţiile pacienţilor într-un procent mai scăzut, de 56%, acestea fiind alese pentru calitatea serviciilor medicale (78%), curăţenie (57%) şi timp scurt de aşteptare (56%).

Pacienţii sunt de părere că medicii care activează atât în sistemul public de sănătate, cât şi în cel privat, ar trebui remuneraţi ţinându-se cont de evaluarea primită din partea pacienţilor.

Studiul conţine date extinse privind serviciile medicale şi asistenţa farmaceutică, oferind informaţii pe regiuni geografice, categorii demografice, preferinţele consumatorilor pentru instituţiile medicale publice şi private, percepţiile acestora în legătura cu serviciile oferite atât de medic, cât şi de farmacist şi topuri ale instituţiilor medicale pe diferite tematici abordate în studiu.

Astfel, dacă în luna februarie a acestui an, pacienţii au clasat Spitalul Universitar Bucureşti pe poziţia numărul 1 în topul spitalelor publice, urmat de Spitalul Militar Central şi Spitalul de Urgenţă Floreasca, în luna septembrie, acest top a suferit modificări. Aşadar, în momentul de faţă, Spitalul de Urgenţă Floreasca a urcat pe locul 1, în timp ce Spitalul Militar Central rămâne în continuare pe cea de-a doua poziţie, iar Institutul Clinic Fundeni a urcat de pe poziţia 6 pe poziţia numărul 3.

De asemenea, topul clinicilor private arată diferit în acest moment, comparativ cu luna februarie 2013. MedLife şi-a menţinut poziţia de leader, în timp ce Regina Maria a surclasat Medicover, care acum figurează pe locul al treilea.

Studiul realizat de Exact Cercetare şi Consultanţă, în colaborare cu Link Resource, a măsurat şi încrederea publicului în persoanele care s-au aflat la conducerea Ministerului Sănătăţii în ultimii ani. Respondenţii l-au plasat în topul clasamentului pe Eugen Nicolaescu, cu un index de încredere de 10%. Însă indexul de încredere pentru întregul segment al personalităţilor din domeniul medical atinge o cotă de 76% pentru Raed Arafat, Eugen Nicolaescu situându-se pe cea de-a doua poziţie, cu un index al încrederii de doar 11%, similar cu cel înregistrat de Vasile Astărăstoae, Preşedintele Colegiului Medicilor.

Pe lângă gradul de satisfacţie al consumatorilor cu privire la instituţiile medicale, studiul vine în plus şi cu informaţii valoroase privind perspectiva consumatorului asupra serviciilor oferite de farmaciile din România. Studiul a identificat preferinţele consumatorilor pentru o anumită reţea de farmacii precum şi motivaţia acestei alegeri.

Părerile consumatorilor în legătură cu motivele ce stau la baza recomandărilor primite în farmacii sunt extrem de diferite: 40% sunt de părere că farmacistul recomandă medicamentul pe care îl consideră potrivit pentru pacient, în timp ce 46% sunt convinşi că farmacistul face anumite recomandări din considerente comerciale.

Metodologie: Universul cercetării a fost reprezentat de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 70 de ani, rezidente în mediul urban. Volumul eşantionului a fost de 1154 respondenţi, care au răspuns la chestionarul Exact Cercetare şi Consultanţă, administrat pe internet. Respondenţii au fost selectaţi aleatoriu din panelul Exact Cercetare şi Consultanţă, care conţine 20.000 de respondenţi. Culegerea datelor a fost realizată în intervalul 20-23 Septembrie 2013.