Prigent, directorul GSK: „2012, un accident sau noua realitate în farmaceutică?”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Pascal Prigent, directorul GSK FOTO Mediafax
Pascal Prigent, directorul GSK FOTO Mediafax

Pentru GSK, numărul patru în farmaceutică, 2012 a fost cel mai slab din ultimii ani ca ritm de creştere a vânzărilor, spune Pascal Prigent, general manager pe România al companiei. Pentru 2013 nu se poate pronunţa – impredictibilitatea industriei este responsabilă pentru situaţie. Dar pentru Prigent un lucru este cert: 2013 este anul decisiv în farmaceutica românească.

„Dacă lucrurile nu se îmbunătăţesc acum, nu văd când şi cum îşi revine piaţa farmaceutică”, spune general managerul GlaxoSmithKline (GSK). Temerile sale pornesc de la cele întâmplate anul trecut în sănătate, în general, şi în farmaceutică, în particular. Concret, pe piaţa medicamentelor, clawback (o taxă pe vânzările producătorilor) şi restanţele de recuperat de la stat (din vânzarea de medicamente compensate şi gratuite), corelate cu o „piaţă financiară fragilă” au făcut ca multinaţionalele prezente local să se gândească de două ori dacă îşi vor continua planurile investiţionale în România.

„Dificultăţile din piaţă au început să afecteze şi cele mai puternice companii, iar prognoza rămâne modestă la nivel de ansamblu pentru 2013”, a declarat Petru Crăciun, director general Cegedim România, odată cu lansarea celei mai noi analize de piaţă a companiei pe care o conduce.

Cum a fost eliminată creşterea din pharma

„Este dificil să investeşti în România fără să creşti, iar situaţia de anul trecut a eliminat creşterea”, subliniază Pascal Prigent. Potrivit analizei Cegedim, rata anuală de creştere a pieţei farmaceutice a fost anul trecut sub aşteptări, creşterea înregistrată de 8,3% în lei s-a situat sub prognoza iniţială de 8,9%. De vină a fost „evoluţia constrângerilor, nu a nevoilor”, se arată în raportul Cegedim.

De-a lungul timpului, spune Prigent, atunci când o companie farmaceutică se uita la România vedea trei aspecte cheie: „risc, pe care orice investitor şi l-a asumat, oportunităţi, generate de nevoile medicale, dar şi return”, explică el.  Or, anul trecut, în România (o piaţă riscantă atât financiar cât şi politic), creşterea înregistrată de afacerile GSK a fost practic anulată de achitarea taxei clawback.  Pentru companie, aceasta a însemnat un efort de peste 20 de milioane de euro şi a avut un impact direct şi asupra profitului care a scăzut faţă de 2011 cu câteva procente.

La nivelul întregului grup farmaceutic, britanicii de la GSK, cu afaceri în România în producţia, distribuţia şi comercializarea de medicamente, au realizat în 2011 afaceri de 676 milioane de dolari (470 milioane de euro), în creştere cu circa 8,5% de la an la an.

Datele financiare pentru 2012 nu sunt încă publice, excepţie făcând vânzările provenite din valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi (adică fără cele B2B), care pentru GSK s-au cifrat la 637,4 milioane de lei (143 miliaone de euro), faţă de 643,8 milioane de lei în 2011, conform Cegedim (vezi tabelul). Astfel, GSK a pierdut din cota de piaţă de-a lungul anului trecut, de la 6,0% la 5,4%. Prigent estimează pentru 2012 ”un mic plus” la veniturile totale din anul precedent.

Atunci când returnul scade, iar piaţa rămâne riscantă, acţionarii îşi pun problema redimensionării investiţiei. Pentru moment, GSK nu îşi pune această problemă însă ar deveni un scenariu plauzibil dacă solicitările-cheie ale industriei nu vor fi rezolvate de autorităţi. „Trebuie să redimensionăm  investiţia în România, dacă 2012 nu a fost o excepţie. Clawback depinde de dorinţa politică şi va determina ce se va întâmpla în anii următori. Oportunităţile sunt tot aici. Întrebarea este când se vor materializa?”, pune el punctul pe i. Compania a investit în cei peste 20 de ani de prezenţă în România peste 140 de milioane de euro.

Taxa clawback nu este singura problemă a indsutriei

De fapt, nu clawback în sine reprezintă marele necaz, ci impredictibilitatea sa, spun principalii jucători. Clawback taxează diferenţa dintre consumul de medicamente dintr-un an (vânzările cumulate ale producătorilor) şi bugetul alocat Sănătăţii. Cu alte cuvinte, depinde de două variabile.

Un alt aspect nerezolvat este neactualizarea listei de medicamente compensate de cinci ani (această listă este blocată de aproximativ cinci ani), care  împedică producătorii să vândă medicamentele de ultimă oră. Impactul acestei situaţii este observat atât în cifra de afaceri a companiilor cu portofolii inovative, cât şi la nivelul pacienţilor care nu au acces la tratamente moderne.

Într-un interviu mai vechi, Dan Zamonea, directorul Roche România, numărul doi în farmaceutica locală, spunea că în ultimii cinci ani compania pe care o conduce a pierdut circa 40 de milioane de euro (vânzări nerealizate) din neactualizarea listei de compensate. Pascal Prigent estimează că şi în cazul GSK nivelul pierderii (virtuale) este similar.

Totuşi, Prigent vede deja semne că 2013 va aduce îmbunătăţiri în farmaceutică şi „datorită stabilităţii politice”. El caracterizează anul în curs cu sintagma „window of opportunity” (fereastră de oportunitate) şi apreciază bunele intenţii ale noului ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. Semnele despre care vorbeşte directorul GSK sunt banii alocaţi pentru plăţile restante din farmaceutică (circa 0,8 miliarde de euro), creşterea bugetului pentru Sănătate şi eliminarea TVA din clawback.

farmaceutica

Afacerile GSK România

În România, GSK este împărţit în patru divizii: GSK Farma, GSK Consumer Health Care, Europharm Distribuţie şi fabrica Europharm din Braşov.

Europharm Distribuţie a realizat în 2011 vânzări de 250 de milioane de euro şi este singurul business în zona de distribuţie din portofoliul european al grupului farmaceutic,

Fabrica de la Braşov a atras până la sfârşitul anului trecut investiţii ce depăşesc 106 milioane de dolari. Doar în 2012 au fost anunţate investiţii de 10 milioane de dolari cu scopul de a extinde capacitatea de producţie a unităţii. Anul trecut, fabrica exporta 50% din producţia în volum în circa 80 de ţări.

Aceasta este singura unitate de producţie din România unde sunt realizate medicamente inovative, restul fabricilor din industrie producând exclusiv generice. GSK produce aici, printre altele, antidepresive şi medicamente pentru tratarea HIV, cele mai bine vândute produse fiind Seretide şi Augmentin. Compania are pe piaţa românească un portofoliul de circa 80 de produse, oferite în peste 140 de forme de prezentare.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite