Impactul fenomenului „brain drain“ se resimte cel mai acut în domeniul sănătăţii

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
România riscă să se confrunte în scurt timp cu o criză gravă de medici
România riscă să se confrunte în scurt timp cu o criză gravă de medici

Migrarea creierelor (aşa-numitul „brain drain") este considerată o problemă extrem de importantă cu care se confruntă numeroase state în curs de dezvoltare, printre care şi România. Majoritatea studiilor efectuate pe această temă sugerează că fenomenul are două efecte negative distincte.

„Contează dacă oamenii inteligenţi pleacă în număr aşa de mare? Pentru lumea luată ca întreg, este bine ca cei mai înţelepţi să îşi exercite abilităţile acolo unde obţin recompensa cea mai mare. Dar acest lucru nu este adevărat pentru ţările individuale care pierd o parte importantă din clasa de mijloc educată... Pe lângă pierderea producţiei potenţiale, adăugaţi pierderea fiscală cauzată de migraţie. Contribuabilii din ţările în dezvoltare au plătit pentru educaţia multora dintre cei care pleacă... Şi migraţia lasă în urmă mai puţini lucrători care să suporte costul îngrijirii celor vârstnici." (The Economist, Raport Special pe „Emigraţie, 28 Septembrie 2002.)

Sectorul sanitar se numără printre principalele ramuri economice din UE, furnizând circa 17 milioane de locuri de muncă (8% din total). Având în vedere tendinţa de îmbătrânire a populaţiei şi creşterea cererii de servicii medicale, importanţa acestui sector se va accentua din ce în ce mai mult. Totuşi, acest domeniu se confruntă cu o serie de provocări majore: în primul rând media de vârstă a personalului medical este în creştere, întrucât prea puţini tineri iau locul celor care se pensionează; în al doilea rând, fluctuaţia de personal în anumite ramuri este semnificativă, din cauza muncii solicitante şi a nivelului scăzut de salarizare; nu în ultimul rând, nevoia de noi competenţe creşte, odată cu dezvoltarea de tehnologii inovatoare şi cu incidenţa din ce în ce mai mare a unor boli cronice precum diabetul sau bolile cardiovasculare în rândul persoanelor vârstnice.

Pentru România pericolul cel mai mare îl constituie lipsa tot mai acută de personal calificat în spitalele din ţară. Foarte mulţi tineri aleg calea străinătăţii pentru un salariu mai mare şi pentru condiţii de muncă, în domeniul sanitar, superioare. Exodul medicilor devine alarmant. Numărul celor care vor să plece în străinătate a crescut cu 10 procente în primele şase luni din 2015, faţă de acelaşi interval de anul trecut. În ultimii ani, tendinţa de a părăsi ţara se atenuase. Tinerii pleacă pentru salariile mai mari, iar medicii cu experienţă caută respect şi condiţii mai bune de muncă.  Peste 1.300 de medici români care au cerut de la începutul anului certificatele profesionale de care au nevoie să se angajeze în străinătate, fiind cu 10 la sută mai mulţi decât în aceeaşi perioadă din anul trecut.

image

Mai mult decât atât, statisticile arată nişte cifre cu adevărat îngrijorătoare în domeniul sănătăţii: 24.000 de medici au plecat din România, după 1989. Cei mai mulţi sunt în Franţa, Marea Britanie şi Italia. Datele statistice arată că, în medie, 2.000 de doctori emigrează în fiecare an. Pentru fiecare specialist, statul pierde 20.000 de euro, bani investiţi în educaţie şi servicii sociale. În spitalele din România mai sunt 13.000 de medici, jumătate din necesarul estimat de Ministerul Sănătăţii. Şapte mii au plecat din sistem doar în ultimii patru ani.

Cauzele acestui exod sunt multiple şi pleacă în general de la sub-finanţarea sistemului de sănătate până la dispreţul unor politicieni, chiar preşedinţi de stat, faţă de tinerii absolvenţi care îşi caută un loc de muncă şi sunt îndemnaţi să plece.  În acest sens ultimele măsuri luate de Guvern, de majorare cu 25% a salariilor din sistemul medical, reprezintă un prim pas în încercarea de a ne păstra doctorii şi asistentele în ţară. Din păcate, însă, exodul de până acum a lăsat urme adânci. Specialiştii, sătui de promisiuni, au luat calea străinătăţii. Zeci de medici, asistente medicale şi infirmiere au solicitat certificate profesionale curente pentru a putea pleca să lucreze în străinătate. Aceeaşi decizie au luat-o si unii medici de familie. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât pe categorii de vârstă, dintre medicii de spital, mulţi au peste 60 de ani sau între 50 si 60 de ani. Foarte puţini sunt medicii cu vârste între 30 si 40 de ani sau sub 30 de ani.

În această situaţie foarte multe dintre spitalele din ţară sunt nevoite să angajeze medici cu vârstă de pensionare pentru a continua să aibă anumite secţii deschise. La mine în colegiu, de exemplu, în Vaslui, spitalele municipale se confruntă cu o lipsa de personal acută. Astfel, la Spitalul Municipal de Urgenţă "Elena Beldiman" din Bârlad, din cele 169 de posturi de medici normate sunt ocupate doar 135, iar din cele 521 de posturi de asistenţi normate, 441sunt ocupate. Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui are 215 posturi normate de medici, din care ocupate doar 145, procent posturilor ocupate fiind 67,44%. Nici în cazul asistenţilor medicali lucrurile nu stau mai bine, aici fiind ocupate doar 187 de posturi, din cele 660 normate, ceea ce face ca posturile de asistent la cea mai mare unitate spitalicească din judeţ sã fie ocupate doar în procent de 71,6%. La Huşi, lucrurile stau şi mai rãu: din 81 de posturi de medici sunt ocupate doar 51 şi din 227 de posturi de asistenţi sunt ocupate 132, ceea ce face ca unitatea sã funcţioneze cu 62,96% din necesarul de medici şi cu 58,14% din necesarul de asistenţi medicali.

Situaţia medicilor din colegiul meu se regăseşte şi la nivelul altor judeţe din România şi consider că doar un pact naţional pe sănătate desfăşurat pe mai mulţi ani şi însuşit de toate forţele politice, menit să ţină medicii în ţară şi să ridice prestigiul social al acestei nobile chemări, poate să constituie o soluţie viabilă. Fie că vorbim de măsuri prin care studenţii de la Medicină care primesc burse de studiu ar putea semna un contract prin care se obligă să nu plece în străinătate pe perioada studiilor de licenţă şi de rezidenţiat, fie că ne referim la măsuri sociale care să atragă tinerii medici în provincie şi în mediul rural, este nevoie de un efort susţinut, dincolo de majorarea veniturilor, pentru a avea un sistem de sănătate funcţional şi pentru a opri exodul medicilor. În lipsa unei strategii şi a unor soluţii viabile, românii vor ajunge să se trateze doar în străinătate, cu costuri foarte mari, sau în ţară în marile centre universitare într-un sistem sufocat şi corupt în care cererea este cu mult mai mare decât oferta. Pentru a avea o naţiune sănătoasă trebuie să oprim exodul creierelor din sistemul medical. Să spunem stop irosirii inteligenţei româneşti.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite