Cum poate fi asigurat accesul la medicamente: importul paralel şi lista medicamentelor esenţiale

Cum poate fi asigurat accesul la medicamente: importul paralel şi lista medicamentelor esenţiale

Scăderea preţurilor a generat retragerea medicamentelor din Romania de către producători, fapt resimtit de noi toţi atunci când vine vorba de accesul la anumite medicamente prescriptibile cu care am fost obişnuiţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

În aceste condiţii, ar trebui finalizate demersurile privind reglementarea importului paralel de medicamente prescriptibile, prin care aceleaşi medicamente (identice cu cele originare din Romania) pot fi aduse în ţară, din alte state membre, prin canale alternative de distribuţie, la preţuri mai mici. 

Având în vedere că este vorba de aceleaşi medicamente, pacienţii trebuie sa beneficieze de aceste medicamente în sistem de decontare, la fel cum beneficiază de medicamentele retrase. Importul paralel este un mecanism legal, efectuat de catre distribuitori angro autorizaţi, care dispun de capacitate logistică corespunzatoare.

Nereglementarea importului paralel încurajează indirect pieţele negre ale medicamentelor şi pune presiune asupra pacienţilor care sunt nevoiţi să şi le procure singuri, găsind soluţii alternative, de cele mai multe ori prin metode îndoielnice, mult mai costisitoare. Donaţiile sau autorizaţiile pentru nevoi speciale nu pot acoperi nevoia actuala majoră de medicamente a populaţiei.

Cum percep de fapt pacientii lipsa medicamentelor si pretul acestora?

În urma unui sondaj recent efectuat de către Institutul pentru Politici Publice, reiese ca 40% dintre subiecţii sondajului percep preţul medicamentelor ca fiind prea mare. În pofida faptului ca se discută de peste un an de lipsa mai multor categorii de medicamente, doar 8% dintre pacienţii cronici sondaţi de IPP au declarat că nu gasesc medicamentele necesare, iar multe dintre medicamentele sesizate ca ar lipsi în mod frecvent, în număr de 107, au alternativa în piaţa. Deşi din perspectiva reprezentanţilor asociaţiilor de pacienţi, medicamentele esenţiale ar trebui să fie toate medicamentele din lista de decontare a statului, Canamed, există în continuare o dezbatere aprinsă, între pacienţi, autorităţi, politicieni, pe tema listei de medicamente esenţiale.

Ce este de fapt Lista de Medicamente Esenţiale (LME) elaborată de OMS (Organizaţia Mondială a Santatăţii), ultima ediţie (20) datând din Martie 2017?

Lista cuprinde un numar de 433 de medicamente care satisfac necesitatile ocrotirii sănătăţii majorităţii populaţiei, utilizandu-se în tratamentul celor mai răspândite boli. Acestea trebuie sa fie disponibile oricand, în cantităţi adecvate, în formele farmaceutice necesare şi în dozele respective. Condiţiile prioritare sunt selectate pe baza relevanţei actuale a acestor medicamente pentru sănătatea publică, pe baza estimarii sănătăţii publice viitoare şi a potenţialului pentru siguranţă şi rentabilitate privind tratamentul. Criteriile aplicabile populaţiei din România şi nevoilor ei nu sunt întotdeauna similare cu ale altor state, lista OMS fiind una generală, ce se adreseaza global nevoilor populaţiei.

Catalogul naţional al preţurilor la medicamentele de uz uman eliberate cu prescripţie medicală, de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumit Canamed, conţine, în aprilie 2018 conform Ministerului Sanatatii, 5.700 de medicamente. Este evident faptul că nu toate medicamentele decontate de stat sunt esenţiale, multe dintre cele decontate fiind medicamente ieftine, care pot fi cumpărate de fapt de către pacienţi şi fără decontare sau medicamente de mai veche generaţie care nu mai raspund nevoilor şi afecţiunilor actuale.

Pot fi aplicate preţuri mai mari medicamentelor din lista medicamentelor esenţiale/strategice, lista în prezent în elaborare de catre autorităţile competente naţionale?

Taxa claw-back, este acea taxă aplicată deţinătorilor autorizaţiilor de îpunere pe piaţă, pentru compensarea deficitului bugetar pe medicamente. Această taxă a ajuns la 24% în 2018, reprezentând un alt motiv al retragerilor unor medicamente de pe piaţă. În condiţiile creşterii nivelului de preţ pentru o categorie de medicamente considerate ca esenţiale în România, se pune întrebarea cine plateşte diferenţa de preţ, având în vedere că în 2018 nu se preconizează o creştere bugetară semnificativă alocată medicamentelor.

Sunt producatorii acestor medicamente pregatiţi să plătească o taxă de claw-back mai mare decât cea actuală, ţinand cont de retragerile acestora la valori şi mai mici ale claw-back-ului? Pentru aceste medicamente ar trebui constituite stocuri de rezervă la nivel naţional, care să asigure accesul permanent al pacienţilor, în special în situaţii neprevazute de criză. Cine va plăti pentru constituirea şi menţinerea acestor stocuri în Romania? Producătorii, statul?

Cisplatin, este un medicament a cărui lipsa nu a fost perceput doar în Romania, ci la nivel global, motivele lipsei fiind unele de producţie, dar şi de scădere a profitabilităţii acestuia comparativ cu terapii de mai noua generaţie în domeniul oncologic. În perioada 2013-2015 acest medicament a fost chiar restricţionat de la exportul paralel, deşi nu facea obiectul cererilor venite din ţările importatoare. Acesta a lipsit si in acea perioada, fara a fi exportat, fapt care confirma inca o data ca nu exportul paralel este cauza lipsei medicamentelor. În plus, există substitute generice în piaţă.

Ideea constituirii unei liste de medicamente esenţiale nu este una noua pentru nici un guvern, cu toate acestea ea trebuie asumată în mod responsabil. Este necesară consolidarea colaborarii dintre instituţiile de evaluare a tehnologii medicale, autorităţile de stabilire a preţurilor şi de rambursare şi platitori pentru a permite luarea deciziilor adecvate şi schimbul corespunzător de informaţii care să asigure accesul pe piaţa farma în condiţii optime.

Articol susţinut de ADEM Romania ( Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente)

citeste totul despre: