Ştiaţi că în România există oameni care au contribuit timp de 10-15 sau 20 de ani la sistemul asigurărilor de sănătate fără ca în tot acest timp să fi avut nevoie de servicii medicale? Greu de crezut, dar au existat şi există astfel de  cetăţeni care chiar dacă sunt pe lista medicilor de familie, au avut sau au o sănătate proprie  de invidiat, care nu le-a îndreptat paşii ani de zile, către cabinetele medicilor, policlinici şi spitale. Şi nici către farmacii. Este adevărat că numărul cetăţenilor cu o sănătate de fier este din ce în ce mai mic.

La polul opus, realitatea ne arată fără drept de tăgadă că starea generală de sănătate a populaţiei României este destul de precară, din moment ce  sălile de aşteptare ale cabinetelor medicilor, policlinicile şi spitalele sunt luate cu asalt de pacienţi. Zilnic, sunt cozi imense ale pacienţilor în unităţile sanitare, unde oamenii stau cu orele în şir, pentru a le veni rândul să fie consultaţi de medici. Iar aceste cozi le găsim atât la uşile cabinetelor medicilor de familie, dar mai ales la uşile medicilor specialişti. Aceleaşi cozi ale pacienţilor le regăsim la uşile laboratoarelor de analize. Iar în această perioadă din an, în plină vreme rece, când îşi fac de cap gripele,viruşii, viroze şi alte boli de sezon, comparativ cu anotimpurile calde, numărul bolnavilor care apelează la unităţile sanitare se dublează.

Asiguraţii la sistemul naţional de sănătate au prevăzut un pachet de servicii medicale standard, care cuprinde şi nişte analize de bază de care pacienţii ar trebui să beneficieze. Ei bine, în realitate, aceste analize pot fi făcute de bolnavi doar în limita unui plafon de buget alocat de Casa Asigurărilor de Sănătate fiecărei unităţi sanitare dintre cele pe care le finanţează. Pacienţii care apucă, la început de lună sau atunci când se alocă banii, să facă analize gratuite sunt consideraţi norocoşi. Aceştia sunt cei mai puţini, dar grosul bolnavilor care au nevoie de analize urgent, ghinioniştii, nu mai prind analize gratis că bugetul se termină repede.

Astfel, aceştia au două variante: prima variantă este să-şi plătească singuri din buzunarul propriu, analizele pe care trebuie să le facă la recomandarea medicilor! Aceasta este varianta optimistă. A doua variantă, dacă n-au bani să-şi plătească singuri analizele medicale, vor trebui să aştepte, să urmărească, să se programeze din timp, pentru când se face următoarea alocare bugetară, evident tot în limita unui plafon stabilit anterior, şi dacă au noroc, să-şi facă investigaţii gratuite. De precizat că această formă de funcţionare a sistemului de sănătate românesc este practicată la toate instituţiile sanitare de stat! De zeci de ani!

Tragedia este că majoritatea bolnavilor nu au bani să plătească de la ei analizele, pe care de altfel, le-au mai plătit odată prin contribuţia la sistemul de sănătate, Astfel că sunt nevoiţi să aştepte luna sau lunile următoare, când se bagă bani din nou pentru analize şi nici atunci nu sunt siguri că prind investigaţii gratuite. Nenorocirea este că pentru unii grav bolnavi, bătrâni în special, timpul nu mai are răbdare şi nici bolile de care suferă nu-i păsuiesc până-şi prind rândul la analize gratuite, implicit la tratamente! Am văzut cu ochii mei, la una dintre cele mai mari şi vechi policlinici din Bucureşti, cum bolnavi în stare gravă se târăsc, stau la cozi, se programează în speranţa că vor prinde să-şi facă analize gratuite cândva, cât mai aproape în timp. Am auzit cum pacienţii erau sfătuiţi să revină peste 3-4 săptămâni, la anul, doar în zilele lucrătoare, să se intereseze, să se programeze pentru analize gratuite.

Situaţia este general valabilă pentru toate categoriile de bolnavi, fie că sunt copii, adulţi în activitate sau bătrâni. Doar că pentru unii cum am mai spus, timpul nu  mai are răbdare! În schimb, tot în aceste unităţi sanitare, unde se termină al naibii de repede plafonul de buget prevăzut investigaţiilor medicale, pacienţii sunt informaţi că dacă doresc, pot face analize contracost. Acestea, plătite, pot fi făcute şi într-un timp rezonabil, astfel încât bolnavul să poată ajunge în timp util la medicul specialist pentru a putea fi ajutat. Pe de altă parte, aceste analize plătite sunt destul de piperate la preţ, iar dacă trebuie să fie repetate, costurile se dublează, triplează după caz şi nimeni nu-i despăgubeşte pe bolnavi! Dar ce nu face omul pentru sănătatea lui, dă şi ultimul leuţ din buzunar numai să se facă bine.

Astfel, sume destul de importante de bani intră lunar în buzunarele statului, care în loc să garanteze serviciile medicale asiguraţilor din sistemul de sănătate care-şi plătesc onest, taxa către sistem, îi mai taxează de ”N” ori prin costurile analizelor plătite. Evident, nimeni nu-i despăgubeşte pe bolnavi pentru cheltuielile suplimentare pe care sunt obligaţi să le facă. În mod normal, în limita pachetului standard de sănătate, fiecare asigurat ar trebui despăgubit pentru costurile analizelor plătite, pe care sistemul de sănătate nu le poate asigura gratuit! Da nu se întâmplă aşa!

În plus, ca să revin la cetăţenii care plătesc ani în şir asigurarea de sănătate, dar nu s-au folosit de ea deoarece nu au avut nevoie, atunci când au o problemă medicală şi trebuie să facă analize medicale, constată că policlinica, laboratorul, spitalul, după caz, nu au bani, iar oamenii ori nu-şi fac analizele ori plătesc din buzunar ca să-şi poată face investigaţiile medicale necesare. Şi atunci, oamenii pe bună dreptate se întreabă şi sunt revoltaţi:” Plătesc de atâţia ani asigurările de sănătate, dar nu am avut nevoie să vin la medic, să fac analize. Dar când totuşi am nevoie de  analize medicale, nu le mai pot face gratuit, că s-au terminat banii, iar policlinica nu mai are bani!!! Atunci de ce am plătit atâţia bani lună de lună, ani în şir, dacă din banii mei nu mi se asigură analizele standard gratuite? De ce trebuie să mai plătesc eu din buzunar pentru aceste analize care trebuiau să fie gratuite? Ce a făcut statul cu banii mei? Pe mine cine mă despăgubeşte?”

Nimeni! La fel cum nimeni nu-i despăgubeşte, chiar dacă au dreptul legal, pe bolnavii din spitale, care-şi cumpără şi plătesc singuri medicamentele şi alte materiale sanitare pe care unitatea medicală ar trebui să i le asigure gratuit, aşa cum ar fi normal!

Astfel, cu toţii asiguraţi la sistemul naţional de sănătate, contribuim cu bani, dar nu beneficiem cum ar fi normal, de serviciile pachetului standard prevăzut. Mai mult, dacă ţinem totuşi la sănătatea noastră, trebuie să-i plătim în plus aceluiaş stat costurile unor analize pe care ar fi trebuit să ni le asigure fără costuri suplimentare! Este corect, este echitabil aşa? Ne confruntăm cu o gestionare defectuoasă a banilor în sistemul asigurărilor de sănătate sau cu un management prost şi costisitor? Sau şi cu una şi cu alta?