Prof. dr. Dafin Mureşanu: „Somnul resetează sistemele creierului“. Semnele bolii Parkinson care, la 200 de ani de la descriere, nu este încă vindecabilă

Preşedintele Societăţii de Neurologie din România, prof. dr. Dafin Mureşanu, a explicat de ce este importantă cantitatea de somn pe care ne-o administrăm, ce rol joacă alimentaţia, precum şi modul în care ne ducem viaţa în prevenirea bolilor neurodegenerative. El a evidenţiat ultimele noutăţi legate de diagnosticul şi tratamentul bolii Parkinson.

„Stilul de viaţă este foarte important şi aici trebuie discutate câteva elemente. În primul rând, cantitatea de somn pe care ne-o administrăm – câte ore dormim şi cât dormim“, a declarat preşedintele Societăţii de Neurologie din România, prof. dr. Dafin Mureşanu.

Se pare, a mai spus universitarul, că există mecanisme foarte important neuroprotective şi de regenerare care se accelerează în timpul somnului. „De fapt, rolul somnului este acela de a reseta sistemele creierului şi întregul sistem nervos şi, în general, de a regenera. Deci, dormind bine, respectând anumite ritmuri care vin din biologia fiinţei e un lucru important“, a detaliat acesta.

Alte elemente importante sunt alimentaţia şi modul în care ne ducem viaţa. „Adică, dacă lucrezi în tensiune sau eşti într-un permanent conflict, toate aceste lucruri te dezorganizează interior. Şi dezorganizează sistemele care sunt extrem de bine puse la punct. Factorii de risc sunt legaţi în primul rând de aceste lucruri care ar trebui cunoscute de oameni“.

Sigur că nu le putem evita, a admis preşedintele SNR, pentru că toţi suntem sensibili, sub presiune până la un anumit punct şi nu reuşim să gestionăm şi să organizăm lucrurile în cel mai bun mod pentru sănătate, însă până la urmă totul este o chestiune de alegere.

Număr record de participanţi interesaţi de Parkinson

Declaraţiile au fost făcute cu prilejul celui de-a şase ediţii a Cursului internaţional dedicat tulburărilor comportamentului motor care a stat la baza dezbaterilor pe tema unor soluţii inovatoare de diagnostic şi tratament în maladia Parkinson.

Evenimentul a fost organizat între 31 martie şi 1 aprilie 2017, la Poiana Braşov, de către Societatea de Neurologie din România (SNR) şi Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) la care au participat peste 300 de invitaţi, medici primari sau rezidenţi, precum şi 20 de speakeri din Germania, Israel, Suedia, Olanda, Marea Britanie, Slovacia, Italia şi România.

„Importanţa acestui curs este una remarcabilă, deoarece reuneşte oameni cu o vastă experienţă profesională care reuşesc să integreze informaţiile oferite din perspective diverse într-un tot unitar. Aceşti savanţi se străduiesc să descifreze mecanismele bolilor neurologice, descoperirile lor stând la baza diagnosticului precoce şi al tratamentului eficient. De asemenea, este important să menţionam aportul neurologiei româneşti la aceasta manifestare, dovedind în acest fel ca avem specialişti valorosi, recunoscuţi pe plan internaţional. Mai mult, descoperim în fiecare an, un interes crescut faţă de acest curs ştiinţific internaţional axat exclusiv pe problematica generată de boala Parkinson şi alte tulburări ale comportamentului motor, numărul participanţilor atingând la această ediţie un nou record” a declarat prof. dr Dafin Mureşanu, preşedintele SNR şi al SSNN.

La rândul său, directorul cursului, şef lucrări dr. Cristian Falup-Pecurariu la Universitatea Transilvania Braşov, a declarat că „ajuns la cea de-a şasea ediţie, Cursul Internaţional dedicat tulburărilor comportamentului motor reprezintă un etalon al reprezentării cercetării ştiinţifice medicale din domeniul neurologiei, abordările liderilor mondiali prezenţi la acest eveniment fiind de un real interes pentru întreaga comunitate medicală şi, în acelaşi timp, o recunoaştere, dar şi o carte de vizită pentru neurologia românească aflată de ani buni, pe harta neurologiei şi cercetării ştiinţifice medicale mondiale” .

73.000 de pacienţi în România, peste 8.100 în Bucureşti

La scară mondială, peste 300.000 de persoane sunt diagnosticate anual cu boala Parkinson, înregistrându-se o incidenţă de 10 la 100.000. În Europa sunt peste 1,5 milioane de pacienţi cu Parkinson, în întreaga lume numărul acestora fiind de aproximativ 6,5 milioane, din care aproximativ 1,7 milioane se află în China, în timp ce în SUA peste 50.000 de oameni sunt diagnosticaţi, în fiecare an, cu boala Parkinson În România, ultimele statistici configurează  73.000 de pacienţi cu Parkinson, dintre care peste 8.100 sunt înregistraţi în Bucureşti.

În ceea ce priveşte stadiul cercetărilor în diagnosticarea şi tratamentul în boala Parkinson, prof.dr. Dafin Mureşanu precizează că „ până în prezent, rezultatele cercetărilor referitoare la boala Parkinson arată că, primele leziuni pot să apară şi cu 20 de ani înaintea primelor semne clinice, iar momentul aşa numitului diagnostic precoce  este tardiv din punct de vedere al bolii deoarece numai în stadiu 3 de boală apar  tulburările motorii. Din nefericire, semnele cele mai precoce în această boală nu se regăsesc în sfera tulburărilor motorii ci a unor tulburări vegetative,  unor tulburări de somn, a unor tulburări de dispoziţie,  care nu au nimic specific. Din acest motiv, în momentul de faţă, una dintre direcţiile de cercetare în acest domeniu este găsirea posibilităţii de a avea un diagnostic mult mai precoce decât cel care este posibil astăzi în lume. Şi în ceea ce priveşte tratamentul se caută soluţii: fie alte molecule, fie metode de modulare prin neurochirugie  funcţională, în momentul în care pacienţii nu mai răspund la tratament medicamentos”.

3.000 de lei, lunar, decontaţi de stat pentru tratament

Anual, în întreaga lume, zece oameni din 100.000 sunt diagnosticaţi cu boala Parkinson, a doua afecţiune neurodegenerativă după boala Alzheimer, care afectează, în special, persoane cu vârste de peste 65 de ani. În ultimii ani, vârsta la care este depistată maladia a scăzut la 40-50 de ani. Majoritatea cazurilor se înregistrează la pacienţi a căror vârstă depăşeşte 55 de ani, dar unul din 20 de cazuri are debutul înainte de vârsta de 40 de ani. Bărbaţii sunt  mai expuşi, statisticile arătând că prevalenţa bolii este de 1,5 bărbaţi la o femeie. În prezent, peste 30 de medicamente destinate bolii Parkinson şi peste 600 de medicamente destinate bolilor neurologice se află în cercetare şi dezvoltare.  

Tratamentul bolii Parkinson poate fi  medicamentos sau chirugical ( implantarea unui dispozitiv pentru stimularea unor zone specifice din creier). În România, în ceea ce priveşte tratamentul, acesta este decontat de stat şi constă fie în terapii medicamentoase care pot depăşi suma de 3.000 de lei lunar, fie în operaţii care le pot îmbunătăţi considerabil calitatea vieţii, dar al căror preţ variază între 30.000 şi 80.000 lei.  La nivel european, costul anual total, care cumulează cheltuielile medicale şi sociale, este estimat la aproximativ 14 miliarde euro.  Toate acestea, în contextul în care, factorii de risc sunt greu de identificat pentru că nu se cunoaşte cauza bolii, vârsta avansată rămânând singurul factor de risc cunoscut pentru boala Parkinson.

Asociere între factorii de mediu şi cei genetici, simptome şi debut precoce

Cauza apariţiei bolii Parkinson rămâne deocamdată necunoscută, dar cercetătorii consideră că etiologia acestei afecţiuni implică o asociere între factorii de mediu şi cei genetici. Astfel, factorii de mediu implică pe de o parte expunerea precoce sau prelungită la substanţe poluante chimice sau la pesticide (ierbicide şi insecticide), consumul unui drog care poate cauza semnele şi simptomele bolii Parkinson (drogul are un efect similar pesticidelor), iar pe de altă parte substanţele care blochează receptorii de dopamină, intoxicaţia cu monoxid de carbon sau cu mangan, hidrocefalia, tumorile cerebrale, hematoamele subdurale, boala Wilson, tulburările idiopatice degenerative. Din punct de vedere al cauzelor genetice cunoscute, acestea pot reprezenta mai putin de 5% din totalul cazurilor de Parkinson.

Potrivit specialiştilor, vârsta medie la care este stabilit diagnosticul de boală Parkinson este de 60 de ani, însă, mai nou, una din 20 de persoane, începe să aibă simptome parkinsoniene încă dinainte de a împlini 40 de ani. „Poate părea surprinzător, dar la unele persoane, simptomele apar  la scurt timp după 20 de ani. Tratamentul timpuriu poate oferi ani în care simptomele să nu fie vizibile. Între 5-10% dintre cazuri,aceste simptome apar până la vârsta de 50 de ani“, spune prof. dr. Dafin Mureşanu. 

Specialiştii arată că pe măsură ce progresează, boala Parkinson devine invalidantă, indiferent de vârsta la care survine, împiedicând desfăşurarea activităţilor zilnice cotidiene cum ar fi mersul, îngrijirea personală sau hrănirea. Simptomele specifice bolii Parkinson sunt tremorul, rigiditatea, lentoarea în mişcări şi instabilitatea la mers. Acestea debutează insidios şi au o evoluţie lent progresivă în câţiva ani, în fazele avansate asociindu-se şi crampele musculare, depresia, tulburările de comportament şi memorie, tulburările de somn, mişcările involuntare extrem de invalidante de tipul diskineziilor şi distoniilor.

De precizat este faptul că aproximativ 50% din totalul persoanelor afectate de Parkinson au dificultăţi de vorbire şi pot fi caracterizate ca vorbind prea încet sau monoton. Unii pot ezita înainte de a vorbi sau vorbesc prea repede.

Una dintre cele mai reprezentative afecţiuni neurologice degenerative înregistrate la nivel mondial, a doua ca frecvenţă după maladia Alzeimer, boala Parkinson afectează astăzi aproximativ 6,3 milioane de persoane în întreaga lume, 1,5 milioane fiind europeni.

200 de ani de la descrierea bolii Parkinson

Boala Parkinson este recunoscută ca afecţiune medicală, în anul 1817, odată cu publicarea „Eseului despre paralizia agitată” unde dr. James Parkinson, cel care a dat denumirea afecţiunii, scria: „Simptomele sunt percepute initial ca un  sentiment de slabiciune uşoară, cu înclinaţie, cu un tremur în unele ocazii. Pe măsură ce boala  se agravează pacienţii sunt nevoiţi să se aplece în faţă în timpul mersului pe jos păşind cu paşi mai scurţi, târşiitori şi adăugaţi sau într-un ritm mult mai rapid“.