„Nu mai e loc de frică! În cazul unui AVC nu staţi acasă!“ Avertismentul medicilor neurologi

„Nu mai e loc de frică! În cazul unui AVC nu staţi acasă!“ Avertismentul medicilor neurologi

În cazul unui atac vascular-cerebral, creierul poate pierde milioane de neuroni într-un minut

În cazul unui atac vascular-cerebral nu staţi acasă, atrag atenţia medicii neurologi şi radiologii intervenţionişti. ”Un minut pierdut înseamnă două milioane de neuroni care nu mai pot fi recuperaţi.”

Ştiri pe aceeaşi temă

Spaima de Covid-19 poate fi atât de mare încât să neglijăm simptome ale unor boli care ne pot invalida sau chiar omorî în câteva ore.  
 
„Dacă suspectaţi apariţia unui AVC  - pareză mână-picior, asimetria feţei, dificultăţi de vorbire -, nu staţi acasă! Pacienţii sau aparţinătorii nu trebuie să piardă niciun minut până să sune la 112. Se estimează că un minut pierdut înseamnă două milioane de neuroni pierduţi. Suntem într-o cursă contra cronometru pentru a ţine pacientul departe de invaliditate sau chiar de deces”, declară conf. dr. Cristina Tiu – coordonator naţional al AP AVC, şefa Secţiei de Neurologie II din Spitalul Universitar Bucureşti. 
 
În timpul celor două luni de izolare a scăzut foarte mult numărul persoanelor care s-au prezentat la secţia de primiri-urgenţe a spitalelor: “Numărul de prezentări a scăzut foarte mult la camera de gardă şi cazurile care au ajuns au fost de cele mai multe ori cazuri grave, cazuri decompensate, cazuri de AVC severe, ieşite din fereastra de timp terapeutică”, adaugă prof. dr. Gheorghe Iana, presedintele SNRIR, medic primar radiologie şi imagistică medicală. 
 
Motivele care i-au ţinut pe oameni departe de serviciile medicale de urgenţă ţin, în opinia medicilor, de teama de infecţie: „Au fost zile când de la 70 de prezentări la camera de gardă la neurologie am avut doar 4 sau 5 pacienţi. În mod sigur acele persoane nu vor avea contact cu mediul de spital şi nu vor fi infectaţi cu Covid în spital, dar este foarte probabil să sufere de afecţiuni grave, care nu vor mai putea fi remediate”, avertizeaza conf. dr. Cristina Tiu – şefa Secţiei de Neurologie II din Spitalul Universitar Bucureşti. 
 

Circuite pentru pacienţii cu AVC

Spitalele au creat circuite şi proceduri menite să reducă expunerea pacienţilor la riscul de infectare cu COVID-19, iar medicii cer oamenilor să apeleze cu încredere la serviciile medicale de care au nevoie, mai ales în cazul bolilor grave care necesită intervenţie de urgenţă. 
 
“Spitalul Universitar Bucureşti este pregătit să gestioneze cazurile de AVC. Există materiale de protecţie, s-au creat circuitele necesare pentru pacienţii suspecşi de COVID 19, s-au organizat ture ale personalului care asigură îngrijirea celor suspecţi şi care nu se intersectează cu restul personalului. Toţi pacienţii care au indicaţie de internare sunt testaţi şi directionaţi către o aripă separată până la sosirea rezultatelor. Bineînţeles, în acest timp, primesc tratamentul adecvat.”, explică dr. Bogdan Dorobăţ, (foto jos) medic primar radiologie intervenţională la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti care subliniază şi că întreg personalul medical şi auxiliar poartă mască, ochelari sau vizieră, bonetă, îmbrăcăminte sterilă, iar pacientului i se pune mască. 
 
Sterilizarea sălii de intervenţie se face ca şi cum pacientul ar fi pozitiv, cu dezinfectare corespunzătoare, lampă UV, pauză între pacienţi şi aerisirea încăperilor. După sosirea rezultatului la testul de COVID-19 efectuat, pacienţii sunt mutaţi pe aripile cu pacienţi negativi. “În laboratorul de angiografie am încercat să creăm echipe de personal, medici, asistenţi, infirmiere – în principiu două echipe care lucrează alternativ, astfel încât să nu se intersecteze. Dacă una dintre echipe are simptome, cea de-a doua să poată asigura continuarea activităţii”, adaugă dr. Bogdan Dorobăţ. 
 
Cazurile de pacienţi cu suspiciune de AVC sunt o prioritate pentru toate spitalele de urgenţă din lume, iar în România sunt planuri concrete pentru scurtarea la minimum a perioadei dintre telefonul la 112 şi aplicarea tratamentului adecvat asupra pacientului în spital.
 
“Înainte de declanşarea pandemiei era foarte aproape punerea în aplicare, în cadrul Acţiunii Prioritare pentru AVC-uri ischemice, a unui parteneriat între Ministerul Sănăţatii şi serviciile de ambulanţe, pentru aplicarea unei prenotificări a prezenţei unui caz de stroke încă din Ambulanţă, pentru a putea fi totul pregătit la ajungerea sa la spital şi a se scurta cât mai mult mult timpii de intervenţie până la aplicarea tratamentului potrivit.”, explică conf. dr. Cristina Tiu. 
 

Cum recunoaştem semnele unui AVC?

Pacienţii sau aparţinătorii îşi pot identifica după o metodă simplă simptomatologia AVC. Dr. Lucian Marginean, medic primar radiologie intervenţională la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş explică: “Viaţa unei persoane care a suferit un AVC depinde de secundele care se scurg şi de rapiditatea cu care aceasta ajunge la o unitate spitalicească unde poate primi îngrijirea potrivită pentru a elimina riscurile de deces sau invaliditate. Nu trebuie să existe ezitare sau timpi morţi între bănuiala apariţiei unui AVC şi telefonul dat la 112. Cum ne putem da seama că o persoană din jurul nostru trece prin asta? Prin metoda supranumita FAST care este vitală şi care ar trebui să fie cunoscută de cât mai multă lume.”
 
FAST este un acronim format din primele litere ale celor mai importante simptome ale unui AVC: F este de la Faţa căzută şi asimetrică, A de la Amorţirea braţelor şi picioarelor, S de la Stâlcirea sau Sacadarea vorbirii, iar T vine de la Timp, pentru că atunci când un aparţinător sesizează simptomele, este timpul să sune urgent la 112. “Atenţia fiecăruia dintre noi la cei din jur şi reacţia imediată în caz de pericol nu trebuie să ţină cont de timpuri sau de temeri, pentru că, aşa cum obişnuim noi, medicii din domeniul neurologiei şi neurochirurgiei, să spunem: Timpul este creier!”, declară dr. Lucian Marginean, medic primar radiologie intervenţională la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş.  
 
Dintre pacienţii cu AVC, aproximativ 30% decedează în primele 30 de zile, iar 30-35% vor rămâne cu un grad de dizabilitate care îi va face dependenţi de îngrijirea unei alte persoane sau îi va împiedica să îşi mai desfăşoare activitatea profesională.  

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: