„Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi“: lenea e genetică

„Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi“: lenea e genetică

„Nu sunt leneş, sunt bolnav“ - Amânarea ţine de gene, spun cercetătorii americani FOTO Shutterstock

Un nou studiu a descoperit că tendinţa de amânare, adică aceea de a lăsa pe mâine ce poţi cu siguranţă să faci şi azi, este influenţată de factori genetici. Aceleaşi gene sunt responsabile şi de impulsivitate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Oricine a lăsat pe mâine treaba pe care o putea face şi azi, adică oricine a suferit de lene la un moment dat.  Acest lucru se poate întâmplă că amânarea (lenea) ţine de gene, după cum susţine un nou studiu efectuat de Universitatea americană din Boulder, Colorado, publicat în jurnalul „Psychological Science“.
 
Când vine vorba de întârziere, de amânare, nu toată lumea este creată egal. Unii sunt mai înclinaţi spre lene şi amânare decât alţii, spun oamenii de ştiinţă americani. Ei au căutat rădăcinile acestui obicei prost prin studierea a 181 de gemeni identici şi a 166 de gemeni fraternali (non-identici). Gemenii au fost testaţi pentru abilitatea lor de a-şi fixa şi urma scopuri, înclinaţia spre amânare şi impulsivitate, notează CNN.
 
Cercetări anterioare au indicat că lenea şi impulsivitatea sunt conectate din punct de vedere genetic. Să fii impulsiv prezintă anumite avantaje, mai ales din punct de vedere evoluţionist, au scos în evidenţă cercetătorii, pentru că impulsivitatea i-ar fi ajutat pe strămoşii noştri să supravieţuiască.
 
Lenea, pe de altă parte, pare a fi un fenomen modern, mai ales pentru că acum oamenii se concentrează pe îndeplinirea scopurilor pe termen lung, fapt care îi face să fie uşor de distras. Bazându-se pe asemănările comportamentale dintre gemeni, cercetătorii au ajuns la concluzia că amânarea poate fi, într-adevăr, genetică şi că, se pare, este strâns legată de impulsivitate.
 
Cercetătorii au mai sugerat şi că lenea este un rezultat nedorit al evoluţiei, al deciziilor impulsive. „Dacă învăţăm mai multe despre mecanismele amânării – lenei, putem dezvolta intervenţii care să o prevină şi, astfel, vom reuşi să ne depăşim tendinţele ingrate de a fi distraşi şi de a pierde din vedere lucrurile importante“, a declarat autorul studiului, Daniel Gustavson.
 
Singurul lucru pe care îl mai avem de făcut acum este să sperăm că se va inventa şi un leac pentru această lene genetică, conchide CNN.
 

Citeşte şi:
 
 
Agresivitatea copiilor mici e posibil să se dezvolte ca urmare a moştenirilor genetice, şi nu neapărat ca rezultat al unor factori de mediu, sugerează un nou studiu.
 
 
De ce n-am putea merge la maternitate, aşa cum mergem într-un showroom auto, ca să alegem, cu cea mai mare exactitate de ghişeu funcţionăresc, felul în care va arăta şi ce abilităţi va avea copilul nostru? Avem dreptul să creăm supercopilul, cu de toate?
 
 
Comportamentul poate fi afectat de evenimentele trăite de generaţiile anterioare. Studiile pe animale au demonstrat că frica se transmite de la generaţie la generaţie printr-un fel de memorie genetică.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: