
Suntem mai nevrotici ca oricând după 30 de ani, mai oneşti şi conştiincioşi după 40 de ani, iar persoanlitatea ni se dezvoltă şi evoluează până după 50 de ani, spun cercetătorii.
Stabilitatea personalităţii umane creşte de-a lungul tinereţei, atinge maximul la vârsta mijlocie, apoi urmează un declin, probabil ca răspuns la variaţiile presiunilor de ordin biologic şi social cu care ne confruntăm în diferite etape ale vieţii.
Petar Milojev şi Chris Sibley de la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă, au recrutat 4.000 de bărbaţi şi femei, cu vârste cuprinse între 20 şi 80 de ani, pe care i-au rugat să răspundă la întrebările dintr-un chestionar pentru determinarea trăsăturilor de personalitate.
Chestionarul a fost completat de două ori, la interval de 2 ani şi urmărea măsurarea gradului de onestitate şi modestie, precum şi a celor cinci trăsături principale de personalitate: extraversiunea, amabilitatea, conştiinciozitatea, nervozitatea, deschiderea către noi experieţe.
Rezultatele studiului au relevat că personalitatea celor mai mulţi subiecţi s-a dovedit, în general, iar stabilitatea trăsăturilor definitorii creştea progresiv atingând un vârf la vârsta mijlocie, după care începea să descrească.
Mai exact, studiul a arătat că, între 30 şi 40 de ani, oamenii aveau cel mai înalt nivel de nervozitate, dar că în timp, după 50 de ani, deveneau dominante alte trăsături: conştiinciozitatea, deschiderea şi onestitatea-modestia.
Dintre toate trăsăturile, extraversiunea s-a dovedit cea mai stabilă trăsătură de personalitate, iar agreabilitatea – cea mai puţin stabilă.
Cercetătorii spun că studiul lor subliniază necesitatea investigări în continuare a legăturii dintre trăsăturile de pesonalitate specifice vârstei şi presiunile sociale.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: