Iubirea are leac? Medicamente împotriva suferinţei din dragoste

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tu ai lua medicamente pentru o inimă rănită? FOTO deviantart.com
Tu ai lua medicamente pentru o inimă rănită? FOTO deviantart.com

Pe măsură ce se fac din ce în ce mai multe descoperiri ştiinţifice despre dragoste şi despre cum funcţionează ea în mintea noastră, ne apropiem şi de moduri în care am putea-o vindeca. Dacă ar exista un leac împotriva suferinţei din dragoste, l-ai lua?

Deşi mulţi oameni ar fi reticenţi cu privire la un medicament care să vindece o inimă rănită, există un contraargument dat de medici: un asemenea tratament ar putea să-i ajute pe cei răniţi din dragoste care se luptă cu tendinţe sinucigaşe sau halucinante despre dragostea neîmpărtăşită. Lăsând dezbaterea la o parte, oare cum ar arăta un asemenea medicament, se întreabă „New Scientist“.

Ce este dragostea?

În primul rând, pentru a vedea cum ar putea lua naştere aceste medicamente, trebuie să ne întrebăm ce este dragostea. Pentru poeţi, iubirea reprezintă „ceaţa care se formează cu aburii suspinelor“ (William Shakespeare), însă pentru oamenii de ştiinţă este mai puţin romantică: un fenomen neurobiologic care se împarte în trei categorii: dorinţă, atracţie şi ataşament. Toate aceste categorii ne îmbunătăţesc şansele la perpetuarea speciei, care pare să fie scopul final.

Fiecare aspect (dorinţa, atracţia sau ataşamentul) îşi are locul lui în creier şi declanşează producerea de substanţe chimice. Aşadar, există metode de a le reduce pe fiecare din ele însă nu sunt toate acceptabile, conform lui Helen Fisher de la Universitatea Rutger din New Jersey, SUA.

Cum să diminuezi dorinţa fizică?

Ţi s-a întâmplat vreodată se studiezi fiecare detaliu al persoanei iubite? Părul, hainele sau chiar numărul de săruturi trimise printr-un SMS? Această stare este foarte asemănătoare tulburării obsesiv-compulsive. Donatella Marazziti de la Universitatea din Pisa, Italia, a comparat creierul a 20 de oameni care se aflau în starea de proaspăt îndrăgostiţi (când se manifestă dorinţa) cu a altor 20 de persoane care erau diagnosticate cu sindromul obsesiv-compulsiv.

Ambele grupuri au demonstrat niveluri scăzute dintr-o proteină care ajută la „transportul“ serotoninei (un hormon implicat în reglarea dispoziţiei) în creier. Cercetătoarea a mai testat îndrăgostiţii un an mai târziu şi aşa a aflat că nivelurile de serotonină au crescut şi că nu mai raportau un comportament obsesiv cu privire la partener. 

Medicamentele care cresc nivelul serotoninei din creier oferă alinare oamenilor care suferă de sindromul obsesiv-compulsiv, aşa că, logic ar fi să ne gândim că aceleaşi medicamente pot fi folosite pentru a diminua sentimentele de dorinţă. 

Aceste medicamente includ antidepresive numite şi inhibitori selectivi ai serotoninei şi se ştie că reduc emoţiile extreme pentru că celor care urmează acest tratament le este mai greu de să formeze legături romantice. Acesta este un efect advers negativ pentru cei care suferă de depresie şi sunt nevoiţi să ia aceste medicamente, însă pentru cei care vor să se detaşeze de cineva, poate fi binevenit.

Cum să scapi de ataşament?

Dar dacă nu vrei să scapi de dorinţă, ci de sentimentul mai îndelungat, adică de ataşament? Anumite substanţe joacă un rol important în a ne ajuta să fim dependenţi de persoana iubită, iar studiile pe animale ne arată cum le putem manipula.

Şoarecele de câmp este faimos pentru monogamia lui – formează o legătură cu perechea care durează o viaţă întreagă. În cadrul unui studiu efectuat la Universitatea din Atlanta, SUA, s-au injectat în femelele şoarecilor de câmp medicamente care blocau fie dopamina, fie oxitocina. Astfel au devenit poligame. „Acest lucru sugerează că poţi bloca oxitocina din organismul oricui şi astfel poţi inhiba ataşamentul pe termen lung“, spune Larry Young, cercetător-şef în cadrul acestui experiment.

Însă oxitocina este importantă pentru toate tipurile de relaţie, nu doar pentru dragoste. Poate că îţi vei vindeca inima rănită, dar merită dacă distrugi orice fel de relaţie din viaţa ta?

Echipa lui Young a mai demonstrat şi că blocarea factorului care ajută la eliberarea corticotropinei (CRF), un hormon implicat în răspunsul la stres, va opri comportamentul depresiv, cel pe care îl demonstrau şoarecii de câmp atunci când le murea perechea. Young nu recomandă blocarea CRF în cazul dragostei neîmpărtăşite, însă spune că poate fi de ajutor în ameliorare depresiei care vine pe fondul unei dureri sentimentale persistente.

Însă... timpul le vindecă pe toate

De vreme ce dragostea are caracteristici neurale asemănătoare dependenţei de droguri, ca să scapi de ea trebuie să găseşti metode de a-ţi „hrăni“ dependenţa de oxitocină şi dopamină din creier. Poţi să faci asta şi fără ajutorul unei pilule, este de părere Young. Exerciţiile fizice cresc nivelul dopaminei din creier, iar contactul fizic şi interacţiunea socială pot creşte oxitocina.

Cred că ar exista o piaţă bună pentru medicamentele care să te scape de dragoste, dar eu personal nu cred că este o idee bună. Nu le recomand“, spune Young.

„Într-un final, timpul le vindecă pe toate“ este de părere şi Fisher. Echipa ei este prima care a studiat mecanismele neurologice implicate în vindecarea de dragoste. Aşa s-a descoperit că oamenii care plâng după o dragoste pierdută au o activitate mai mare în paladiumul ventral, zona implicată în ataşament, decât cei care erau îndrăgostiţi şi fericiţi. Această activitate cerebrală se diminuează în timp, sugerând că şi sentimentul de ataşament piere.

Într-o zi poate fi posibilă stimularea cerebrală pentru a descreşte activitatea din paladiumul ventral pentru a grăbi vindecarea de inimă rănită, adaugă Fisher.

Până atunci, rămâne valabil ce ne-au spus mamele noastre: poţi vindeca o inimă rănită în timp şi cu puţin ajutor de la o nouă pasiune.


Citeşte şi:

Te-ai îndrăgostit? Somnul tău va avea de suferit

Ştii cum e să fii atât de îndrăgostit încât să nu mai poţi să dormi? Oamenii de ştiinţă ne oferă explicaţii despre cum este afectat de dragoste somnul nostru.

Iubirea, ca tulburare a creierului. Care sunt „simptomele“

Atunci când te îndrăgosteşti, în corpul tău se produc atât de multe modificări, încât poate fi uşor comparată cu o tulburare de sănătate a organismului, arată oamenii de ştiinţă.

Dragostea este cel mai bun drog şi ne face mai deştepţi

Se spune că dragostea dă dependenţă. Conform oamenilor de ştiinţă, această zicală este perfect valabilă. Dragostea poate elibera atâţia neurotransmiţători de fericire în fluxul sanguin încât efectele ei sunt chiar mai puternice decât ale unor droguri.

La ce e bună dragostea. Modificări uimitoare în organismul îndrăgostiţilor

Ai fost vreodată îndrăgostit până peste cap? Te-ai simţit vreodată bolnav de dragoste? Ai spus vreodată că dragostea e oarbă? Oamenii de ştiinţă au demonstrat că toate aceste lucruri au o bază reală: dragostea orbeşte, îmbolnăveşte şi chiar afectează structura cerebrală.

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite