Gelozia şi dispoziţia proastă dăunează grav sănătăţii creierului. Cercetătorii spun că dublează riscul de Alzheimer

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Anumite trăsături de personalitate, cum ar fi predisoziţia spre gelozie, îngrijorare, anxietate şi mânie, pot dubla riscurile unei femei de a dezvolta maladia Alzheimer, sugerează un nou studiu suedez.

Există mulţi factori, legaţi de activitatea creierului, care favorizează apariţia maladiei Alzheimer, printre care cei mai citaţi sunt lipsa activităţilor congnitive şi fizice, a alimentaţiei sănătoase şi a relaţiilor sociale, dar şi loviturile la cap şi factorii genetici. 

Dar care este impactul personalităţii? Poate oare modul în care vedem lumea să afecteze riscul de dezvoltare a acestei tulburări neurodegenerative?

Răspunsul este afirmativ, spune dr. Ingmar Skoog, profesor de psihiatrie şi director al Centrului de Cercetare în domeniul sănătăţii şi al geriariei de la Universitatea din Gothenburg, din Suedia, scrie time.com.

Într-o lucrare publicată în revista "Neurology", Skoog şi colegii săi au arătat că femeile de vârstă medie, cu anumite trăsături de personalitate, erau de două ori mai predispuse la a se îmbolnăvi mai târziu de Alzheimer.

Dezvoltarea bolii Alzheimer este un fel de sumă a diferitelor daune produse creierului şi a diferitelor lucruri care i se intâmplă acestuia. Personalitatea este unul dintre ele”, a afirmat Skoog.

Mai exact, cercetătorul a vorbit de o legătură puternică între riscul de Alzheimer şi o serie caracteristici asociate nevrozelor, bazându-se pe rezultatele unui amplu studiu derulat timp de 38 de ani.

Echipa sa a colectat date de la 800 de femei, care aveau vârste cuprinse între 38  şi 54 de ani în anul 1968. Atunci ele au completat chestionare şi şi-au dat acordul să vină periodic pentru a-şi evalua funcţiile cognitive. Evaluarea de personalitate a plasat femeile pe o diagramă a nevrozei şi extraversiunei.

Astfel, cele care prezentau semne mai accentuate ale nevrozei au fost cele care reacţionau mai intens din punct de vedere emoţional la evenimente şi experienţe, care-şi făceau mai multe griji, aveau o stimă de sine scăzută, erau mai geloase, se simţeau vinovate sau furioase. În schimb, femeile extravertite prezentau niveluri mai ridicate de încredere şi mai puţine oscialaţii emoţionale puternice.

La fiecare dintre cele patru controale realizate în cei 38 de ani de studiu, femeile au oferit informaţii privind nivelul de stres la care se expun. Cele care aveau scoruri mai mari la capitolul nevroze raportau niveluri mai înalte de stres, comparativ cu cele care aveau scoruri mai mici.

Skoog consideră că stresul este puntea de legătură dintre trăsăturile de personalitate şi Alzheimer. Studiile anterioare au asociat stresul cu riscul de demenţă, ori caracteristicile nevrozei sunt stârns corelate cu acesta.

Se pare ca factorul de personalitate îi face pe oameni mai sensibili la stres, iar dacă oamenii sunt mult mai vulnerabil la stres, atunci ei au un risc crescut de demenţă“, a explicat cercetătorul.

El a apreciat că un nivel ridicat de stres, mai ales dacă este prezent în mod constant, „scaldă“ creierul în hormoni precum cortizolul, care poate afecta vasele de sânge şi celulele cerebrale, favorizând apariţia bolii Alzheimer.


 

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite