Evident, pentru proiectanţi, statisticieni sau scanfandri, sunt mult mai importante Zilele care îi sărbătoresc, însă ce ne scapă din vedere, este un lucru pe care îl avem (sau nu) cu toţii şi pe care ni-l dorim mai abitir decât o vilă de vacanţă în Toscana: sănătatea mintală. În acest an, Ziua Sănătăţii Mintale a avut o temă sensibilă, „Viaţa mea cu schizofrenie”, încercând să abordeze cât mai multe dintre problemele cu care se confruntă aceşti oameni, despre ce presupune să trăiesti cu o tulburare mintală, atât din punct de vedere pesonal şi familial, cât şi din perspectiva integrării sociale.

Probabil că cei mai mulţi dintre noi au văzut filmul „O minte sclipitoare”, cu Russell Crowe interpretându-l pe matematicianul genial şi schizofrenic John Nash. Puţini dintre noi însă ştim cum să ne comportăm în preajma cuiva cu această boală. Există, mai ales la nivelul simţului comun, o teamă nejustificată faţă de bolnavii care suferă de boli mintale, ştiind, probabil, de cei care aud voci care le ordonă să comită crime sau suicid. Ce înseamnă totuşi această boală, care aduce cu sine stigma socială şi frica celorlalţi? Teorii sunt foarte multe, iar următoarea nu este decât una dintre ele.

Tulburările psihiatrice au ridicat multe semne de întrebare, pentru că par să sfideze aşteptările selecţiei naturale. O problemă care a pus pe gânduri mulţi evoluţionişti ar fi: dacă regula este supravieţuirea celui care se adaptează, cum au supravieţuit genele care au contribuit la dezvoltarea unei boli mintale? Schizofrenia este o tulburare prevalentă de o etiologie multifactorială, însă înalt genetică.

Ce spune genetica?

În opinia lui Nesse, evoluţia încearcă să elimine trăsăturile dezadaptative, însă aici vorbim de milioane de ani. Vulnerabilitatea în faţa schizofreniei rezultă din multe gene cu mici defecte care le fac rezistente la eliminare prin selecţie. O altă explicaţie evoluţionistă, pentru persistenţa schizofreniei, este posibilitatea că, o selecţie foarte rapidă pentru limbă şi abilităţi cognitive, din ultima sută de mii de ani, a impus un aspect al dezvoltării creierului aproape de un prag, care, dacă depăşit, poate cauza psihoza în anumiţi oameni. 

Teoria evoluţionistă poate fi relevantă pentru tulburările psihiatrice pentru că evoluţia reflectă schimbările genetice de-a lungul timpului. Astfel, forţele evolutioniste pot modifică fenotipul care este înrădăcinat genetic şi care posedă o istorie lungă. Schizofrenia este, în acest caz, o condiţie străveche cu o componentă genetică substanţială. În general, schizofrenia a fost văzuta ori ca fiind avantajoasă din punct de vedere evoluţionist ori ca un byproduct dezavantajos al evoluţiei normale a creierului.

Există însă o corelaţie din acest punct de vedere şi anume, cei care suferă de schizofrenie, autism şi anorexie, au o rată de reproducere mai scăzută. În cazul particular al schizofreniei, spun specialiştii, acest fapt se explică printr-o fecunditate mai scăzută (au mai puţini copii), dar nu neapărat printr-o fertilitate mai scăzută (posibilitatea biologică de a face copii). Oamenii cu schizofrenie sunt perfect reproductibili, însă datorită bolii e mai puţin probabil ca ei să îşi găsească un partener şi să facă copii. În prezent, se socoteşte că rata de eritabilitate a schizofreniei este de 80%, făcând ca această tulburare să fie înalt influenţabilă din punct de vedere genetic. Acest lucru nu înseamnă că dacă avem rude cu schizofrenie să nu mai facem copii, dar ne putem informa corect, cu ajutorul consilierii genetice, care este rata de transmisie a bolii şi ce şanse sunt ca ea să apară la copiii noştri. Consilierea genetică este un domeniu medical prin care se care evaluează riscul de moştenire sau de transmitere a unei boli genetice, se informează pacienţii şi familia cu privire la aspecte ale bolilor genetice. În prezent, există astfel de centre şi în România (mai multe informaţii găsiţi pe geneticcenter.ro).

Astfel, factorii care pot duce la apariţia schizofreniei sunt multipli. Există studii care sugerează că mediul urban este un factor care ar favoriza apariţia schizofreniei la persoanele care sunt vulnerabile. În acest caz, putem spune ca anumiţi factori exteriori pot precipita debutul afecţiunii. Deşi nu putem afirma că se cunosc cauzele schizofreniei, factorii cei mai importanţi sunt: genetici (rude cu schizofrenie) şi biologici (modificări biochimice la nivel cerebral). Meyer-Lindenberg este de părere că factorii genetici influenţează riscul schizofreniei, dar numai în proporţie de 20%, la aceştia adăugându-se factorii psihosociali.

Orăşenii, mai predispuşi

Mai multe studii au găsit că oamenii care trăiesc în mediile urbane, de pildă, sunt mai predispuşi să dezvolte tulburări mintale, precum anxietate sau schizofrenie. De fapt, oamenii care sunt născuţi şi crescuti la oraş au un risc dublu de a dezvolta schizofrenie faţă de cei care locuiesc la ţară, dimensiunea oraşelor foarte mari crescând şi ele riscul.

Un nou studiu sugerează că acest lucru se întâmplă din cauza faptului că structurile cerebrale ale orăşenilor răspund diferit de cele ale locuitorilor de la ţară la stresul social.

Acest lucru a fost verificat utilizând tehnica imagistică şi comparându-se performanţele de a rezolva calcule matematice în situaţii stresante. Anumite zone cerebrale (amigdala şi cortexul cingulat) s-au activat mai puternic în creierele orăşenilor decât ale sătenilor. Amigdala este o structură din creier care este implicată în procesarea emoţiilor, în timp ce cortexul cingulat reglează atât amigdala, cât şi procesarea negativă a emoţiilor.

Acest lucru înseamnă că stresul vieţii de oraş pare să fii sensibilizat anumite structuri ale creierului, fapt ce creşte susceptibilitatea unor persoane la tulburări de comportament sau mintale.

Ce putem face?

Acestea sunt doar o parte dintre explicaţiile oferite de experţii de orientare evoluţionistă, în materie de tulburari psihiatrice. Cum putem combate, la nivel de societate, acest stigmat? Ce putem face noi? În primul rând, o informare corectă ar putea schimba percepţia pe care o au oamenii despre bolnavii de schizofrenie, ducând la înţelegerea faptului că afecţiunile psihice sunt boli ca oricare alte boli cronice. Atunci când se respectă tratamentul şi indicaţiile terapeutice, evoluţia poate fi una foarte bună şi persoanele îşi păstrează funcţionarea socială.

În România, organizaţia neguvernamentală, non-profit şi independentă inomedica.ro, prin portalul schizofrenia.ro, este singura platformă online dedicate pacienţilor cu schizofrenie, punând la dispoziţia acestora, precum şi aparţinătorilor şi publicului larg în general, o bogată sursă de informaţie despre afecţiune, simptomatologie, evoluţie şi tratament.