Creierul are nevoie de bariere împotriva răului. Cum îl poţi proteja la orice vârstă

Creierul are nevoie de bariere împotriva răului. Cum îl poţi proteja la orice vârstă

Creierul uman se adaptează cu dificultate la provocările societăţii moderne FOTO: Shutterstock

Lectura ziarelor şi cărţilor adevărate, nu virtuale, timpul liber petrecut în natură, cu oameni pozitivi, dar şi alimentaţia în cele mai liniştite momente ale zilei fac creierul mai rezistent la asaltul informaţional al lumii moderne.

Ştiri pe aceeaşi temă


Durerile de cap care ajung să te copleşească de la un punct încolo la serviciu, după ore în şir de fixat ochii în monitor, sunt un prim semnal de alarmă pe care îl transmite creierul că trebuie să schimbi ceva în viaţa ta. Altfel, suferă el – creierul – modificări care te pun în pericol pe termen lung.

O demonstrează statisticile din ultimii ani care arată că nici mai mult, nici mai puţin decât un european din trei suferă de afecţiuni neuropsihice. Adică de boli neurologice, cum sunt accidentul vascular cerebral şi demenţele Alzhei-mer şi Parkinson, ori de tulburări psihice – de la anxietate şi depresie, până la dependenţa de alcool şi de droguri sau psihoze.

Cum se defectează „aparatul de control“

Care este legătura? Ştim cu toţii că sistemul nervos central (creierul şi măduva spinării) controlează toate aspectele vieţii noastre, dar nu suntem instruiţi să gândim că toate aspectele vieţii noastre, fiecare pas pe care-l facem şi aliment pe care-l consumăm, au un impact definitoriu şi de durată asupra creierului nostru. Obişnuim să spunem, de exemplu: „Trebuie să ţin dietă şi să fac sport ca să încap în costumul de baie“. Dar prea puţini dintre noi conştientizează că mâncatul haotic şi nenatural, precum şi viaţa sedentară scurtează speranţa de viaţă sănătoasă şi activă a creierului.

Aşadar, chiar dacă avem norocul ca organismul să fie programat genetic să reziste mai bine unui stil de viaţă dezechilibrat, creierul nu se poate adapta la fel de bine şi, în consecinţă, apar probleme chiar la nivelul „aparatului de control“ al corpului.

„Creierul are o capacitate extraordinară de plasticitate, de schimbare, însă dacă nu există un echilibru între anumite tipuri de activităţi, este ca şi în plan fizic: dacă devii sedentar, se restructurează tot organismul. Dacă ai numai un anumit tip de activitate, de exemplu, activitatea la computer, şi nu o combini cu altele în natură, să zicem, creierul se deformează, fiind o structură plastică“, explică profesorul doctor Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România şi gazda unor evenimente internaţionale pentru instruirea specialiştilor în domeniul neurologiei şi psihiatriei (cel de-al II-lea Congres European de Neuroreabilitare, de la Bucureşti, şi cea de-a VIII-a ediţie a Şcolii de Vară de Neurologie, de la Eforie Nord, la finalul lunii iunie).

Deformarea structurilor cerebrale

O proporţie uriaşă, de 27% din populaţia europeană adultă cu vârste între 18 şi 65 de ani a suferit, la un moment dat pe parcursul ultimului an, o tulburare psihică, o categorie largă în care intră de la insomnii, probleme ale comportamentului alimentar şi anxietate până la depresie, psihoze şi dependenţe, conform unui raport prezentat de Consiliul European al Creierului şi de Colegiul European de Neuropsihofarmacologie în 2011.

Cele mai afectate sunt persoanele tinere. De altfel, şi bolile asociate în trecut exclusiv cu vârsta a treia au început să fie din ce în ce mai des diagnosticate la persoane de până în 50 de ani. Mai precis, acum nu mai este neobişnuit ca un individ activ din punct de vedere profesional, din categoria 40-50 de ani, să sufere un accident vascular cerebral.

„A scăzut vârsta la care oamenii fac accidente vasculare cerebrale şi au crescut incidenţa şi prevalenţa acestor boli. La grupa de vârstă sub 40 de ani, proporţia este destul de scăzută, de sub 1%, dar între 40 şi 50 de ani, ea ajunge la 4,3%“, precizează prof. dr. Dafin Mureşanu.

Desigur, ideal pentru sănătatea creierului pe termen lung este „să trăim cât mai echilibrat şi normal, să avem o viaţă organizată în aşa fel încât să ne putem odihni suficient, să lucrăm într-o manieră lipsită de asalturi, să mâncăm variat şi cât mai multe alimente care au de-a face cu natura, nu cu industria chimică, să facem mişcare susţinut cel puţin 30 de minute în fiecare zi şi să folosim cu măsură toate tehnologiile“, după cum recomandă preşedintele Societăţii de Neurologie din România.

Dar mulţi dintre noi consideră aceste sfaturi ale specialiştilor vorbe în vânt, atâta vreme cât se simt bine – adică nu percep că ar avea probleme de sănătate – şi fără să facă sport, mâncând haotic şi „bucurându-se“ de timpul liber în faţa calculatorului sau a televizorului.

„Amputarea afectivă şi interacţiunea scăzută cu semenii sunt consecinţele suprautilizării tehnologiilor“, crede prof. dr. Dafin Mureşanu.

Cât înseamnă 14 zile de viaţă sănătoasă

Reţete care ţin mintea ageră

Cei mai recunoscuţi aliaţi ai creierului sunt alimentele cu un conţinut bogat de acizi graşi Omega 3: peşte oceanic (macrou, hering, somon, ton, cod, sardine), seminţe de in, ulei de rapiţă, nuci, migdale, fistic, alune. Peştele este cu atât mai indicat într-o dietă pentru eficientizarea creierului cu cât conţine şi acizi graşi sănătoşi, şi proteine, combinaţia optimă, spun specialiştii. Vitaminele C şi E şi-au dovedit eficienţa în stimularea activităţilor cognitive în cadrul mai multor studii, potrivit Fundaţiei pentru un Creier Sănătos. Substanţele nutritive din legume şi din fructe sunt, de asemenea, hrană pentru creier. „Clorofila este un element esenţial pentru buna funcţionare a creierului. O reţetă pe care o recomand este trecerea prin blender a unei lămâi întregi, cu tot cu coajă, şi a unei legături de coriandru sau de pătrunjel, totul îndulcit cu miere“, potrivit prof. dr. Mureşanu. 

Pentru a testa recomandările specialistului, oamenii de ştiinţă de la Institutul Semel de Neuroştiinţe şi Comportament Uman din Los Angeles, SUA, propun un program de numai 14 zile de trai sănătos, cu monitorizarea funcţionării capacităţilor cognitive. De fapt, ei au realizat un studiu în acest sens în 2007, care a demonstrat că două săptămâni de alimentaţie sănătoasă pentru creier, mişcare şi exerciţii mentale fac minuni în ceea ce priveşte funcţionarea creierului.

În cadrul cercetării, 17 persoane cu vârste între 35 şi 69 de ani care nu sufereau de demenţă, dar care acuzau uşoare probleme de memorie, dificultăţi de concentrare şi oboseală psihică au fost supuse unui program special. Exerciţii de relaxare, mişcare de tip cardio, dar şi teste mentale (de logică, intuiţie şi pentru evaluarea capacităţilor verbale şi de memorare) şi, desigur, o dietă care a cuprins alimente recunoscute ca benefice pentru sănătatea creierului.

Pentru a observa diferenţele după cele 14 zile de stil de viaţă sănătos, cercetătorii au realizat investigaţii înainte şi după cele două săptămâni asupra creierului participanţilor, prin comparaţie cu creierul unui grup de control (care nu a beneficiat de aceleaşi modificări în modul de trai).

Rezultatele au fost surprinzătoare chiar şi pentru oamenii de ştiinţă americani care au realizat studiul: persoanele din grupul de intervenţie au demonstrată o fluenţă verbală net superioară grupului de control după cele 14 zile.

„De asemenea, am observat o reducere cu 5% a activităţii din cortexul prefrontal dorsolateral, o zonă cerebrală a cărei activitate poate «umbri» activitatea din zonele responsabile cu memoria. De altfel, s-a dovedit că activitatea redusă în cortexul prefrontal dorsolateral reflectă o mai mare eficienţă a ariei cerebrale implicată în memoria de lucru (n. r. – memoria pe termen scurt, care permite să ne amintim, de exemplu, fraza pe care tocmai am citit-o)“, relatează Gary Small, coordonatorul cercetării.

Manualele digitale, un risc pentru creierul copiilor


„Calculatorul este benefic până la un punct. El dezvoltă noi capacităţi ale creierului şi noi circuite în munca directă, abstractă, cu computerul. Dar copiii de azi nu putem spune că sunt mai deştepţi fiindcă sunt conectaţi mereu la computer. Poate că sunt mai pricepuţi în a face nişte lucruri, dar, uneori, partea emoţională este afectată şi acest lucru va fi pe nota de plată pentru generaţiile viitoare. Amputarea afectivă, lucrul şi interacţiunea scăzută cu semenii, diminuarea vieţii reale – toate sunt consecinţele suprautilizării tehnologiilor moderne de către copii şi adolescenţi“, semnalează prof. dr. Dafin Mureşanu. În acest context, introducerea manualelor digitale contravine recomandărilor specia-liştilor neurologi şi psihiatri pentru sănătatea mentală a copiilor pe termen lung, spune preşedintele Societăţii de Neurologie din România. Părinţii sunt singurii care pot interveni preventiv pentru sănătatea creierului copiilor: „Ca părinte, cel mai simplu factor de prevenţie este să vorbeşti cu copiii, să nu-i laşi în faţa televizorului sau cu tableta în mână pentru ca tu să-ţi faci treaba mai departe“, recomandă prof. dr. Mureşanu.

Strategii pentru tinereţe mentală de durată



Creierul „se bucură“  de întâlnirile cu prietenii FOTO: Shutterstock

Închide dispozitivele electronice cât dormi! Dacă în timpul zilei ne expunem, vrem-nu-vrem, câmpurilor electromagnetice emise de telefonul mobil, de televizor, de computer, de tabletă etc., măcar noaptea ar trebui să luăm o pauză. „Câmpurile care ne ajută atât de mult în comunicare sunt aparent creatoare de probleme. De fapt, orice factor de mediu, după o anumită limită, poate deveni nociv“, precizează prof. dr. Dafin Mureşanu.

Mănâncă netulburat! Nu doar ce mănânci, ci şi când şi cum mănânci sunt elemente care definesc conexiunile benefice sau nocive din creier. Este esenţial să mănânci de trei ori pe zi – micul dejun trebuie să fie o regulă – şi să iei două gustări, pentru a menţine ridicat nivelul de energie de care are nevoie creierul ca să funcţioneze optim. În plus, trebuie să nu mănânci pe fugă, nici măcar telefonul mobil nu trebuie să-ţi tulbure masa. Bucură-te de prânz, de exemplu, alături de colegi care-ţi transmit o energie pozitivă.

Fericirea nu ţi-o creezi singur. Nu forţat, ci prin acţiunile tale poţi deveni mai fericit, spun specialiştii. „Pentru a păstra cât mai mult funcţionalitatea creierului, important este să ne atragem o stare de mulţumire, de fericire, printr-un stil de viaţă sănătos şi înconjurându-ne de natură şi de prieteni“, recomandă profesorul german Volker Hömberg, secretar general al Societăţii Europene de Neuroreabilitare.

Citeşte zilnic pe hârtie! Cititul pe hârtie şi scrisul de mână menţin active nişte zone ale creierului care altfel se „atrofiază“, cu consecinţe vizibile mai ales în comportamentul copiilor şi adulţilor şi mai ales în declinul cognitiv al vârstnicilor, cred specialiştii. „Mai puţin va suferi de demenţă creierul unei persoane care citeşte în fiecare zi măcar ziarul pe hârtie decât una care nu citeşte deloc sau care îşi petrece tot timpul pe calculator ori la televizor, unde domină imaginea în dauna cuvântului. Tinereţea mentală este menţinută prin citit, pentru că activează anumite circuite din creier, te face să-ţi pui întrebări, stimulează partea cerebrală responsabilă cu evaluarea, cu atitudinea critică, în sensul neurofiziologic“, subliniază prof. dr. Dafin Mureşanu.

Acest articol a fost publicat în „Weekend Adevărul“.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările