Ce ascunde nevoia de control şi cum gestionăm o astfel de problemă

Ce
ascunde nevoia de control şi cum gestionăm o astfel de problemă

Nevoia de control se conturează în mod natural, în fiecare dintre noi, într-o manieră mai mult sau mai puţin puternică, încă de la începutul vieţii. Desigur, să ai controlul vieţii tale îţi conferă o stare de bine şi de siguranţă care dă naştere unei seninătăţi spre care tindem cu toţii. Însă să cultivi, conştient sau inconştient, nevoia de control, înseamnă să te laşi dominat de comportamente nesănătoase, nefaste atât ţie cât şi relaţiilor tale.

Ce denotă nevoia de control

Controlul - care exercită influenţă asupra mediului, a acţiunilor sau comportamentelor unei alte persoane - este uneori folosit excesiv de către cei care se tem de imprevizibil şi ambivalenţă, simt că trebuie să dovedească permanent ceva sau nu pot gestiona propria anxietate. Nevoia de control poate deveni copleşitoare şi epuizantă, provocând conflicte în relaţii, carieră şi calitatea vieţii în general.

Persoana care se confruntă cu această problemă va resimţi, adesea, mari frustrări, furie şi un puternic sentiment că nu este înţeleasă de către ceilalţi, de îndată ce va avea impresia că-i scapă controlul.

Oamenii care manifestă nevoia de control se tem, adesea, să fie la mila celorlalţi sau la mâna „imprevizibilului”, iar această teamă poate rezulta din evenimente traumatice care i-au lăsat să se simtă neputincioşi şi vulnerabili.

Drept urmare, mulţi îşi doresc controlul în moduri disproporţionate şi nesănătoase. Experienţa abuzului sau a neglijării emoţionale sau fizice, de exemplu, îi poate face pe oameni să caute modalităţi de a-şi recăpăta controlul asupra vieţii lor.

Cum apare nevoia de control

Nevoia de control îi determină pe oameni să apeleze la stimuli externi pentru a găsi lucruri pe care le pot controla. Aceştia se pot simţi constrânşi să controleze minuţios şi să coordoneze acţiunile şi comportamentele celorlalţi sau să menţină reguli rigide privind rutina, dieta sau curăţenia şi ordinea.

De exemplu, unele persoane care au fost abuzate fizic sau psihologic ajung să aplice durere persoanelor dragi din viaţa lor, sub formă de umilinţă, izolare, restricţii sau agresiuni de orice natură deoarece ele însele suferă, deşi această durere este adesea suprimată şi necunoscută.

Nevoia de control este strâns legată de experienţe de viaţă traumatice şi abuzive, anxietate insuportabilă, stimă de sine scăzută, lipsă de încredere în cei din jur, dorinţa de perfecţiune corelată cu teama de eşec, şi, bineînţeles, o teamă de a experimenta emoţii puternice ce ar conduce către o posibilă experienţă dureroasă.

Semne că manifeşti nevoia de a control

Majoritatea emoţiilor neplăcute care ne presară viaţa (nesiguranţa, furia, gelozia, invidia, etc) sunt declanşate de o pierdere sau o lipsă de control. Am putea spune că momentele emotive cele mai dificile de trăit sunt cele în care controlul nostru este ameninţat de un factor exterior pe care nu mai sperăm să-l stăpânim. Apare atunci un sentiment de panică şi nevoia de control pornind din pierderea sau teama pierderii lui.

Câteva din semnele subtile ale manifestării tendinţei de control sunt: acordarea sau căutarea atenţiei mai mult decât de obicei, ameninţarea cu ultimatumuri, încercarea de a umili atunci când lucrurile nu merg în direcţia dorită sau chiar ironia, ca formă deghizată ce stă la baza criticii în prezenţa familiei sau a celor dragi.

Tot control este dorinţa de a te „asigura” constant că cei apropiaţi ţie sunt „în regulă”. Practic, este o delegare a sarcinii de a-ţi diminua propria anxietate şi disconfortul produs de ea.

Continuarea articolului, aici

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările